Identificarea celulelor intestinale cheie implicate în toleranța la alimente

Un studiu revoluționar, publicat pe 28 ianuarie 2025 în Science, a identificat celule specifice din intestin care comunică cu celulele T, determinându-le să tolereze, atace sau pur și simplu să ignore, explicând modul în care aceste reacții opuse sunt declanșate. Aceste descoperiri oferă cercetătorilor o înțelegere mai profundă a modului în care sistemul imunitar intestinal menține echilibrul intestinului și ar putea oferi informații despre cauzele și mecanismele bolilor alergice alimentare și ale bolilor intestinale.

Studiul a fost realizat la Universitatea Rockefeller, iar cercetătorii Maria C.C. Canesso, Daniel Mucida și Gabriel D. Victora au folosit o tehnologie inovativă cunoscută sub numele de LIPSTIC, care le-a permis să identifice două tipuri de celule antigen-prezentatoare (APC) – cDC1 și Rorγt+, esențiale pentru promovarea toleranței la alimente. Aceste celule capturează antigenele alimentare și le prezintă celulelor T, iar acest proces este fundamental pentru menținerea toleranței la alimente.

Cercetătorii au demonstrat că infecțiile parazitare, cum ar fi Strongyloides venezuelensis, pot perturba echilibrul normal al toleranței, prin schimbarea celulelor APC care promovează toleranța, în favoarea celor care promovează inflamația. În cadrul studiului efectuat pe șoareci, infecția cu acest parazit a dus la scăderea toleranței față de proteinele alimentare, iar în cazul expunerii ulterioare la proteine alimentare, au apărut semne de alergie.

Un alt aspect semnificativ al studiului îl reprezintă identificarea semnalelor moleculare care stau la baza acestor schimbări în răspunsurile imune, identificând citokine cheie și căi de semnalizare care influențează modul în care APC-urile prezintă antigene și modularea răspunsurilor imune. De exemplu, infecția cu parazitul a determinat o creștere semnificativă a citokinelor pro-inflamatorii, cum ar fi IL-6 și IL-12, care au stimulat activitatea APC-urilor în direcția inflamației, subminând astfel mecanismele de toleranță ale sistemului imunitar.

Deși descoperirile lor nu sugerează că infecțiile cu paraziți duc direct la alergii alimentare, ele deschid calea pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor de intoleranță alimentară. "Este important de menționat că infecțiile cu viermi parazitari nu declanșează direct alergii alimentare, dar ele pot reduce mecanismele de toleranță în timp ce răspunsul imunitar se concentrează pe gestionarea infecției", explică Daniel Mucida, unul dintre cercetători.

Un alt punct interesant al studiului este legătura între intoleranțele alimentare și modul în care interacțiunile materno-neonatale pot influența dezvoltarea acestora. Maria C.C. Canesso își propune să exploreze mai departe acest subiect, concentrându-se pe modul în care laptele matern și expunerea mamei la antigenele alimentare pot modela sistemul imunitar al copilului și riscul acestuia de a dezvolta alergii alimentare.

Aceste descoperiri oferă o înțelegere mai detaliată a modului în care sistemul imunitar al intestinului menține echilibrul și sugerează posibile abordări terapeutice pentru a preveni alergiile alimentare în viitor.