De ce bomboanele și gumele fără zahăr vă pot da flatulență?

Un studiu publicat în revista Cell explorează modul în care o dietă bogată în grăsimi și expunerea la antibiotice pot declanșa intoleranța la sorbitol prin epuizarea bacteriilor Clostridia din microbiota intestinală. Sorbitolul, un poliol prezent în mod natural în anumite fructe și în gumele fără zahăr, este slab absorbit de intestinul subțire, putând conduce la simptome de intoleranță la carbohidrați precum flatulența, distensia abdominală și diareea, mai ales la pacienții cu sindromul intestinului iritabil sau boala inflamatorie intestinală în stare quiescentă.
Studiul a dezvoltat un model la șoareci pentru intoleranța prelungită la sorbitol, evidențiind că o dietă bogată în grăsimi și expunerea prelungită la antibiotice reduc numărul de Clostridia din microbiota fecală, ceea ce ar putea contribui la intoleranța prelungită la sorbitol. Acest lucru contrazice opinia comună că malabsorbția este cauza principală a intoleranței prelungite la sorbitol și sugerează că factorii de mediu, precum dieta și antibioticele, pot juca un rol în patofiziologia bolilor inflamatorii intestinale.

Studiul indică faptul că un mediu favorabil pentru creșterea Clostridiei este creat de hipoxia epitelială, care reduce difuzia oxigenului în lumenul intestinal. Dieta bogată în grăsimi poate declanșa stresul oxidativ în celulele gazdă, afectând recuperarea bioenergetică mitocondrială și intervenind în recuperarea microbiotei după tratamentul cu antibiotice. Aceste descoperiri sugerează că profilaxia cu 5-ASA ar putea promova recuperarea microbiotei și reînființarea hipoxiei epiteliale după expunerea la antibiotice, chiar și în cazul unei diete bogate în grăsimi.

În plus, microbiota ar putea fi o țintă secundară de tratament, având în vedere că catabolismul microbial deficitar al sorbitolului ar putea duce la intoleranța prelungită la sorbitol. Probioticele care consumă sorbitol, precum L. plantarum sau E. coli Nissle 1917, ar putea fi o opțiune de tratament, dar efectul protector ar trebui să fie guvernat de concentrația de probiotice din fecale. A. caccae se profilează ca un probiotic de generația a doua, având potențialul de a proteja împotriva intoleranței la sorbitol chiar și într-o abundență scăzută de probiotice.

Limitările studiului includ utilizarea modelului de șoarece și aplicabilitatea rezultatelor la om, necesitându-se studii suplimentare pentru a evalua dacă probioticele sau agonistii receptorului activat de proliferator-γ (PPAR-γ) ar putea trata sau preveni intoleranța la sorbitol.

sursa: News Medical