Fumatul în cursul sarcinii a fost asociat cu un risc crescut de schizofrenie la urmași

În cadrul unui studiu caz–control care a inclus aproximativ 1000 de cazuri de schizofrenie diagnosticate în rândul copiilor născuți în Finlanda în perioada 1983 – 1998, a fost remarcată o asociere semnificativă între fumatul matern în cursul sarcinii și riscul de apariție al acestei afecțiuni la urmași.

Această observație a persistat și în urma ajustării rezultatelor în funcție de cei mai importanți factori de confuzie, cum sunt antecedentele psihiatrice materne și paterne, statusul socio-economic și vârsta maternă. 

Expunerea cronică a fătului la concentrații crescute de nicotină a fost asociată cu un risc cu 38% mai crescut de a dezvolta schizofrenie pe durata vieții.

Studiul a analizat datele colectate cu privire la gravide cu ocazia studiului Finnish Prenatal Study of Schizophrenia și ulterior, datele referitoare la urmașii incluși în Finnish Maternity Cohort, care a cuprins peste 1 milion de participanți începând cu 1983. Pentru a identifica toate cazurile de schizofrenie au fost consultate registrele medicale ale secției de psihiatrie.

Tabagismul cronic, evaluat în funcție de concentrația serică maternă de cotinină, un marker biologic specific pentru nicotină, a fost raportat la 20% dintre mamele ale căror copii au fost diagnostigați cu schizofrenie și la 14,7 % dintre mamele copiilor care nu au făcut boala.

Fumatul în timpul sarcinii reprezintă un factor de risc clasic, care afectează creșterea și dezvoltarea micuțului atât în perioada intrauterină, dar și în cursul vieții. Printre consecințele tabagismului prenatal se regăsesc greutatea mică la naștere și tulburările neuro-psihiatrice (de exemplu, ADHD). Nicotina traversează bariera placentară și ajunge în circulația fetală, afectând selectiv dezvoltarea cerebrală.

Sunt necesare studii suplimentare care să ia în considerare atât tabagismul matern, dar și factorii ambientali, genetici și epigenetici, pentru identificarea mecanismului biologic responsabil pentru această asociere. La fel de importantă este și analiza relației dintre expunerea fetală la nicotină, concentrațiile serice de cotinină materne și apariția tulburării bipolare, a autismului și a altor afecțiuni psihiatrice.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate în The American Journal of Psychiatry și „subliniază importanța politicilor de sănătate publică și a educației cu privire la dizabilitățile și consecințele dramatice ale fumatului asupra sănătății copiilor de-a lungul vieții, care ar putea fi în mare parte prevenite”, conform opiniei coordonatorului principal al studiului, Alan Brown.

Sursa: Medical Xpress