Fotografiile ne pot afecta memoria

Deseori cădem în capcana de a crede că memoria noastră înregistrează evenimentele la fel cum o  face un aparat foto sau video. La creier ajunge însă doar o mică parte din stimulii externi, iar la acest neajuns se adaugă și uitarea care intervine asupra informațiilor stocate. În aceste condiții memoria noastră nu are cum să fie în totalitate exactă.

În ultimul timp folosim din ce în ce mai frecvent gadget-uri și aparate pentru a ne imortaliza amintirile, în speranța că le vom păstra mai bine de-a lungul anilor. Se estimează că în anul 2012 s-au făcut aproximativ 3 bilioane de fotografii, dintre care 300 de milioane au fost postate pe Facebook.

Două studii complementere realizate în 2013 la Fairfield University au arătat că fotografiile nu doar că nu îmbunătățesc memoria, dar au și efecte adverse asupra ei.

În primul experiment, participanții – 27 de studenți – au vizitat un muzeu de artă, după ce li s-a precizat faptul că anumite obiecte (picturi, sculpturi, vase ceramice etc.) le vor fotografia, iar la altele trebuie doar să fie atenți. Fiecărui student i s-a oferit o listă cu numele celor 30 de obiecte, pe care să le citească, să mearga în fața fiecăruia, să îl privească 20 de secunde apoi să-l fotografizeze (15 obiecte) sau să îl privească pentru încă 10 secunde (celelalte 15 obiecte).

A doua zi participanții au fost rugați să noteze numele obiectelor despre care își aminteau că le văzuseră în muzeu, o scurtă descriere a lor, precum și dacă le-au fotografiat sau nu. Apoi numele, respectiv imaginile celor 30 de obiecte au fost amestecate cu alte 10 necunoscute, studenții fiind solicitați să identifice obiectele din muzeu. Rezultatele: acuratețea amintirii detaliilor vizuale a fost puternic afectată în cazul obiectelor fotografiate, comparativ cu cele care au fost privite și analizate. Studenții și-au amintit mai puține obiecte și mai puține detalii despre cele fotografiate decât în cazul celor observate.

În al doilea studiu, cu 46 de participanți, au fost păstrate aproximativ aceleași condiții, cu câteva excepții: a fost mărit timpul de observare a obiectelor și a mai fost adăugată o a treia situație (participanții puteau mări imaginea - cu opțiunea zoom - pentru a identifica mai bine detaliile vizuale). Comparația între numărul obiectelor și acuratețea detaliilor în cazul celor fotografiate versus observate a indicat aceleași rezultate ca în primul experiment. În schimb, atunci când s-a folosit zoom-ul, memoria a fost la fel de eficientă ca în cazul obiectelor observate.

Cum au explicat autorii aceste rezultate? O ipoteză ar fi faptul că atunci când fotografiem un obiect avem tendința de a nu acorda atenție scenei respective, bazându-ne pe ideea că fotografia o va memora pentru noi. Studii anterioare au arătat că memorarea este mai puțin eficientă atunci când știm că vom avea acces ulterior la o informație. O altă explicație se referă la faptul că ne amintim mai bine lucrurile la care am luat parte decât cele despre care doar am citit sau am auzit. În acest caz, e mult mai probabil să ne amintim acțiunea de a fotografia decât detaliile obiectului pe care l-am imortalizat.