Perna este un cuib de microbi de care puţini sunt conştienţi
15-08-2011
Terapeut Holistic Niculae Nicuşor (Mr. Nick)
Medicina naturista, complementara, alternativa

O treime din volumul pernelor şi sulurilor care se pun sub cap ar putea fi reprezentată de acarieni, vii sau morţi, dejecţiile lor, celule de piele moartă şi microbi, arată un studiu realizat de cercetători de la spitalul St Bartholomew din Londra şi London NHS (National Health Service) şi citat de Le Point.fr.
Printre factorii 'nedoriţi' care se găsesc în perne, cercetătorii care au realizat studiul în mediul spitalicesc au găsit bacterii precum temutul stafilococ auriu (SARM) sau E.coli, care înspăimântă acum ţări din Europa. În lenjeria de pat au mai fost descoperiţi viruşi ca cel al gripei, al hepatitelor şi al varicelei, în jur de 30 în total, subliniază Le Point.fr.
'Perna este un mediu de cultură ideal, alimentat de transpiraţie, lacrimi şi ceea ce ne iese pe gură şi pe nas când tuşim şi strănutăm. În fiecare noapte, pielea ni se descuamează. Microbii se înmulţesc şi încurajaţi de căldura corpului nostru, noapte după noapte', spune dr Frederic Saldmann, specialist în igienă. Prin urmare, pernele ne îndeamnă doar pe noi la somn, în timp ce orice germen poate prolifera, adaugă un specialist englez.
Ca atare, pernele din spitale sunt, mai mult decât cele de acasă, infestate cu microbi. Studiul a arătat concentraţii de microbi care ar putea produce infecţii grave la persoanele imunodeficitare sau uşor slăbite. 'Se ştie foarte bine că o persoană se poate îmbolnăvi din nou dacă nu-şi spală perna după ce a avut gripă', spune dr Saldmann. Astfel, nu este suficientă schimbarea feţelor de pernă (microbii traversează uşor ţesătura) sau utilizarea unor feţe de pernă antibacteriene (care se spală şi ele regulat), ci este necesară şi spălarea pernelor (de preferinţă sintetice) o dată la trei luni.
Pe scurt: perna nu se împrumută nimănui, este de preferinţă sintetică, se spală o dată la două-trei luni, se schimbă o dată pe an şi se îmbracă într-o faţă de pernă antibacteriană. Dr Saldmann încheie spunând că aerisirea aşternuturilor nu omoară deloc coloniile de germeni.
_
Sursa: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", partenerul Romedicului pe secţiunea de Noutăţi şi Ştiri medicale.
Printre factorii 'nedoriţi' care se găsesc în perne, cercetătorii care au realizat studiul în mediul spitalicesc au găsit bacterii precum temutul stafilococ auriu (SARM) sau E.coli, care înspăimântă acum ţări din Europa. În lenjeria de pat au mai fost descoperiţi viruşi ca cel al gripei, al hepatitelor şi al varicelei, în jur de 30 în total, subliniază Le Point.fr.
'Perna este un mediu de cultură ideal, alimentat de transpiraţie, lacrimi şi ceea ce ne iese pe gură şi pe nas când tuşim şi strănutăm. În fiecare noapte, pielea ni se descuamează. Microbii se înmulţesc şi încurajaţi de căldura corpului nostru, noapte după noapte', spune dr Frederic Saldmann, specialist în igienă. Prin urmare, pernele ne îndeamnă doar pe noi la somn, în timp ce orice germen poate prolifera, adaugă un specialist englez.
Ca atare, pernele din spitale sunt, mai mult decât cele de acasă, infestate cu microbi. Studiul a arătat concentraţii de microbi care ar putea produce infecţii grave la persoanele imunodeficitare sau uşor slăbite. 'Se ştie foarte bine că o persoană se poate îmbolnăvi din nou dacă nu-şi spală perna după ce a avut gripă', spune dr Saldmann. Astfel, nu este suficientă schimbarea feţelor de pernă (microbii traversează uşor ţesătura) sau utilizarea unor feţe de pernă antibacteriene (care se spală şi ele regulat), ci este necesară şi spălarea pernelor (de preferinţă sintetice) o dată la trei luni.
Pe scurt: perna nu se împrumută nimănui, este de preferinţă sintetică, se spală o dată la două-trei luni, se schimbă o dată pe an şi se îmbracă într-o faţă de pernă antibacteriană. Dr Saldmann încheie spunând că aerisirea aşternuturilor nu omoară deloc coloniile de germeni.
_
Sursa: Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", partenerul Romedicului pe secţiunea de Noutăţi şi Ştiri medicale.
0 comentarii
Adaugă un comentariu / răspuns

Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 1În tratamentul cu Monural este afectat pacientul dacă este pe anticoagulant Sindrom?
- 2Lyme cronic - reactie autoimuna agresiva la antibiotice, medicamente, alimente
- 2Expunere HIV
- 1Interpretare analize
- 1Capusa?
- 1Klebsilela si enterococus ecoli
- 1Klebsiella
- 1Bacterie urinara
- 0Chlamidya persistenta, infertilitate
- 1Infectie urinara cu Klebsiela