Nu stiu ce sa mai fac cu viata mea ajutati-ma sa gasesc un raspuns

Am 20 ani, si am o relatie de 3 ani si acum o fetita de o luna jumate.am inceput greutatile de mica dar nu am vrut daca a venit sa fac avort am zis sa merg cu Dumnezeu inainte.problema acum este ca nu mai ma inteleg cu el de nici o culoare, la inceput aveam visuri sa ne casatorim acum nu stiu, situatia este foarte grea.eu deocamdata stau la parintii mei cu fata iar el trebuia sa vina in fiecare seara la noi, da din pacate vine numai cand vrea parca aceasta casa este hotel si nici bunul simt fata de ai mei nu are pt ca vede ca de mica am ales pasul asta dar nu ma ajuta cu nimic.amandoi am luat decizia sa il pastram ca va fi bine.acum SUNT SINGURA.si simt ca inebunesc cu atatea probleme pe cap sa nu ma ajute deloc doar bani sa dea.imi zice ca el munceste ca sa ne afere totul dar sa stea cu noi nu si cand mai vine pe la noi vine seara foarte tarziu.am incercat sa vorbesc cu el sa ii explic lucrurile acestea care pe mine ma supara dar nu intelege.fetita mi-a facut febra eu singura ma duc si el sta cu prietenii lui si imi spune ca munceste.imi pare foarte rau ca iam dezamagit pe parintii mei si acum tot ei sunt langa mine si pe el nu il intereseaza nimic.acum o sa renoveze casa lui ca sa ma duc cu fata acolo cu toate ca mie frica pentru ca o sa fiu singura cuc si o sa ma chinui singura cu un copil si tot la parintii mei o sa cer ajutorul.prefera sa stea cu familia lui decat cu mine si totdeauna imi arata ca sunt pe ultimul loc cu fetita pentru el.exemplu:eu ma duc cu fata de fiecare data la doctor singura dar cu sora lui care este si mai mare decat el si are familia ei se duce cu ea, bine asta sa intamplat o data dar pe mine oricum ma deranjeaza pentru ca imi arata ca sunt mai importanti toti ceilalti decat eu si fata lui.spunetimi si mie cum trebuie sa procedez ce trebuie sa fac eu inca as vrea sa mai incerc pentru ca nu vreau ca fata mea sa creasca fara tata si mias dori din suflet sa se schimbe si sa fie cum era inainte.ce sa fac sa ii pun sulita in coasta?sa nu ii mai raspund pentru ceva timp si sa ii spun ca daca nu se schimba sa uite de mine si de fata ?va rog ajutatima ca simt ca o sa inebunesc si mie mila de ingerasu pe care il am vreau sa fie educata bine si crescuta intr-o familie normala asa cum si eu am fost la randul meu astept raspuns va multumesc

Nu vreau sa te judec, dar de ce ai facut un copil, cu un om, care nu-l intereseaza de tine si nu te iubeste?Presupun ca nu s-a schimbat imediat dupa ce ai ramas insarcinata, si inainte a fost lapte si miere..poti sa incerci sa-l tii un pic la distanta, sa fii indiferenta, sa ii arati ca te poti descurca si singura..daca nu se schimba, nu ai ce face, decat sa-ti asumi rolul de mama singura, sa-ti accepti greselile si sa mergi mai departe..oricum esti foarte tanara, si cine stie, poate vei gasi pe altcineva care sa va ofere tot ceea ce iti doresti..dar in nici un caz sa nu accepti injoseli, si sa stai cu capul plecat, el sa faca ce vrea si tu sa il astepti oricand cu bratele deschise, ca vezi Doamne aveti un copil impreuna...trebuie sa se hotarasca, ori cu voi, in adevaratul sens al cuvantului, ori singura..ca altfel, vei avea numai de suferit.

O familie normala cu un asemenea tata caruia nu-i pasa de propriul copil, ma indoiesc ca vei avea.Esti foarte tanara si imi inchipui ca suferi mult, dar iti spun eu din proprie experienta ca nu merita, am fost casatorita cu un asemenea om caruia nu-i prea pasa de mine, 5 ani i-am inghitit toate minciunile, si imi pare rau ca nu l-am parasit in prima clipa si ca mi-am irosit cu el cei mai frumosi ani. Acum sunt casatorita cu un om extraordinar care ma respecta, ma iubeste si e mereu langa mine.
Eu zic sa discuti cu el la modul serios si daca n-are de gand sa stea alaturi de voi, n-are rost sa-ti complici viata chiar daca ai un copil, copilul creste si fara tata, cat mananci tu va manca si ea si mai mult ca sigur mai tarziu vei intalni omul potrivit care te va pretui si va fii alaturi de tine.Mama mea a divortat cand eu si fratele meu eram mai mici si pot sa spun ca s-a descurcat bine, si eu si fratele meu am terinat o facultate si ne-am realizat bine profesional.
Daca el va intoarce spatele, intoarce-l si tu, fii indiferenta, si daca tot stai la parintii tai, mai iesi si tu din casa, nu inseamna ca daca ai un copil, viata ta s-a sfarsit. Si eu am un copil. Oricum fetita nu are nici o vina, tu esti cea care trebuie sa te gandesti la binele si la linistea ei. Daca tie nu iti este bine si nu esti linistita, nici ei nu ii va fii bine.Nu te mai consuma atata, copilul are nevoie de mama, de dragostea ta, gandeste-te la asta, omul asta nu te merita. Discuta cu el si daca vezi ca nu se schimba, schimba-te tu, gandeste-te la tine si la copil, practic la fericirea voastra. Acest om nu te pretuieste si nu te merita, jumatatea ta e in alta parte.
Numai bine si sanatate!

Pe la ai mei nu mai trece nici sa vada fata, si nu inteleg de ce nu il mai intereseaza.este o schimbare radicala!nu era asa!!oare ce la facut sa se comporte asa?daca il sun si ii spun ceva ce nu ii convine imi spune "daca nu termini o sa inchid telefonu" si ii zic si daca inchizi ce rezolvi? si mi-l inchide, apoi nu imi raspunde si poate am nevoie de ceva urgent pt fata, nu este langa mine sa ma ajute cu absolut nimic.nu se ocupa nici de fata nici de mine nici de ralatia noastra ba chiar cateodata ma gandesc ca poate ia facut ceva mama lui pentru ca el nu era asa si s-a schimbat total la cum era...sau oare sunt eu de vina cu ceva?

Visul meu este sa dau la o vacultate si sper sa ii indeplinesc dorinta si tatalui meu care s-a strofocat pentru mine toata viata lui.am sa incerc sa ma mut acolo dar acum vad ca nu mai da nici un semn de viata nu raspunede la tel etc..chiar nu stiu cu ce am gresit eu fata de Dumnezeu de mi-a dat asa un om mai ales acum cand suntem la inceput si ar fi trebuit sa fim fericiti sa astepte ora care pleaca de la munca lui si sa vina langa femeia si copilul lui, sa vrea sa petreaca timp cu noi dar el nu simte lucrurile astea.si chiar intre noi nu mai este acea "sclipire" sa vina sa ma pupe sa ma ia in brate sa ma simt iubita este parca suntem dupa 50 ani casatoriti si ne-am crescut si copii si asa din greaseala ne mai intalnim din cauza casei ca locuim impreuna si sa nu spun ca poate si cei care sunt casatoriti de foarte multi ani se inteleg mai bine decat noi si schiba mai multe vorbe decat noi.Oare gresesc si eu cu ceva?de exemplu ieri nu mi-a raspuns la telefon de la ora 10:00 dimineata pana la 20:00 seara.se poate asa ceva?poate eu aveam nevoie de geva urgent la fetita sau poate ca aveam nevoie de ajutor.la cine sa ma duc??nu la el care este tatal copilului?si cand ii spun imi zine : AM UITAT TELEFONU ACASA.il uiti o data de doua ori dar nu mereu si mai ales acum cand a venit si copilasu pe lume.poate avem nevoie de geva...nu stiu ce voi face si nu stiu cum se va termina singurul lucru de care imi pare rau este ca daca ne v-om desparti definitiv fata mea nu va creste intr-o familie ci doar cu mama si bunicii ei iar pt asta ma simt vinovata ca nu pot face nimic sa schimb