Cum m-am vindecat de atacuri de panica, anxietate

@ David90: Nu cred ca se referea la castigul de a-ti canta popa ci mai mult la castigul propriei independente. Sa ma corecteze daca am gresit :-)

@Happy me: Indiferent la ce 'castig' s-a referit domnul 'stevens', eu am vrut sa evidentiez altceva...
Ca sa intelegi mai exact la ce m-am referit, citeste de exemplu prospectul medicamentului 'abilify' ! Vei vedea mentionat la posibile efecte adverse 'MOARTEA SUBITA'... :))
Sa nu mai vorbesc de fratele domnului ' stevens', care a avut parte de acelasi 'castig'...:))

@David90: Nici sertif / sertralina nu sta rau la partea de reactii adverse : ganduri suicidare, neliniste, depresie, hemoragii de toate felurile, cancer, uscarea progresiva a plamanilor s.a.m.d.. Cu privire la fratele lui Stevens, fiecare are povestea lui pe care eu nu o cunosc.
Si astazi am fost agitata iar motivul pt care am intrat pe acest forum a fost sa primesc sfaturi de la persoane care au facut ceva mai bine decat fac eu in momentul de fata.
Tnx

Toate simptomele trecute pe prospecte sunt de fapt impotriva proceselor Davidel, in America in special daca un efect advers nu e mentionat pe prospect firma producatoare poate plati daune catre pacienti pt ca nu au fost atentionati ! Asa se face ca dupa Revolutie si la noi se scrie tot pomelnicul de efecte adverse posibile !
La fel este si cu efectul de moarte subita insa nu cred ca e real altfel medicamentul ar fi fost folosit in acest scop de o gramada de lume, te asigur ! :)
Din pacate fratele meu cred ca a avut parte si de un pic de agonie, in culpa fiind mai mult contentionarea dupa cum ti-am mai spus de cateva ori ! Tratamentul a constat intr-o singura injectie cu diazepam !

P.S. Ghilimelele trebuia sa le pui la 'domnul' nu la pseudonim, care se scrie cu majuscula pt ca e totusi un nume propriu ! Tarane ! :))

Stevens, dar tu esti un adevarat domn, mai ales cand vine vorba de femei... :))
Why so serious, bro?!

p.s. In cazul medicamentului abilify, chiar au fost inregistrate cazuri de moarte subita...Aia nu trec in prospect, la efecte adverse, simptome 'din burta', doar de dragul de a le trece, sau de a fi protejati in eventuale procese, ci le trec pt ca sunt efecte cunoscute...
Toate antipsihoticele prezinta riscul de moarte subita din cauza ca afecteaza in mod negativ sistemul cardio-vascular.
Pana si soarecii de laborator fug de antipsihotice ca de dracu... :))

Bineinteles ca trebuie avut grija la doza si la interactiuni ! Am intalnit mai demult pe un forum un medic care trata anxietatea generalizata cu un antidepresiv, un anxiolitic si o picatura de haloperidol, care e un neuroleptic folosit pt urgente ca injectie la cei cu episoade psihotice !

In ce priveste Abilfy este un neuroleptic atipic, foarte soft, adica ineficient la majoritatea pacientilor, folosit mai mult pt cei cu tulburari bipolare ! Am incercat si eu o data 1-2 miligrame (din pastila de 5 mg) si nu am simtit absolut nimic !
Deci asta cu moartea subita de la o pastila cred ca e o poveste exact ca si 'combustia spontana' la om ! Si despre aia se spune ca ar fi existat niste cazuri ! :)

Buna, revin pe acest forum si imi cer scuze celor care mi-au scris si nu am apucat sa le raspund.
In primul rind salut pe cei veniti in ultimul timp si nu am apucat sa ne cunoastestem.
Si vorba aceea ma bag si eu ca musca in... Vin sa sustin ca reactiile nasoale din prospectul unui medicament sunt reale si sunt mentionate si ca probabilitate. Din experienta personala va indrum sa nu apelati la ele, iar in caz ca o faceti discutati cu medicul psihiatru si gasiti o alternativa cu medicamente mai putin periculoase. O sa revin si cu alte comentari daca imi permiteti si imi cer scuze pentru eventualele greseli gramaticale. Multa sanatate.

Salut @un tip misto...ma intrebam daca stii ceva despre stres clin complex. Acestea sunt pastilele ce le iau acum (una de dimineata) si se pare ca ma ajuta mult mai mult decat sertralina. Sunt pe baza de plante. Cu o pastila pe zi sunt functionala aproapre toata ziua, dar cand dau de pat este shut down instant :))
Merci!

La multi ani si sa auzim numai de bine! Fie ca noul an sa fie mai bun, sa fim sanatosi si cu ganduri bune!!

Buna tuturor ! Si la multi ani cu sanatate in noul an.
Atacuri de panica, neliniste, anxietate. nu sunt boli sunt o stare insuflata de noi insine. Cand m-am alaturat acestui forum eram rau de tot, nu ma puteam concentra, imi era frica sa merg la munca sau cu autobozul fiindca nu era zona mea de confort.
Acum in schimb sunt mai bine, merg la munca sunt fericita si voioasa din nou, ma pot concentra, nu chiar in toate situatiile am rabare dar totusi este un progres, fata de pisica speriata ce eram.
Din propria experieta va recomand sa faceti terapie, sa discutati cu un psiholog care sa va indrume si sa va ghideze. Medicamentele nu fac bine decat pe termen scurt (cat timp le luati ) si asta nu e bine. In momentul de fata am ajuns la performanta de a nu mainface atac de panica de vreo trei luni. Senzatii tari (amorteli, puls ridicat sau fluturi in stocam cum le zic eu )mai am...nu vor trece din start dar merita sa discutati cu cineva sa va redescoperiti pe voi insiva si ceea ce va defineste.
Bineinteles ca voi continua cu psihoterapia deoarce vreau sa continui in a fi mai buna si a fi informata cu privire la tot ceea ce reprezinta anxietatea, atacurile de panica sau depresia.
Multumesc pt ajutorul vostru si pt sfaturi !
Happy me :-D

Buna! Eu lupt cu anxietatea de cativa ani. Nu pot spune ca ma "bantuie" zilnic, insa revine destul de des. Am refuzat sa iau xanax sau orice prescris de medic. In schimb, am apelat la psihoterapie, reiki, meditatie si plante. M-au ajutat f mult :sunatoarea, extractul de valeriana, silvia, tinctura de roinita si remediile florale Bach. Atacurile de panica s-au rărit si au scazut in intensitate, frica diminuandu-se si ea considerabil.
Mi-ar plăcea sa scriu aici ca detin cheia "vindecarii". Ma bucur doar ca am reusit sa ameliorez.

Sper ca sunteti bine si va astept:)

Am o greutate deasupra capului pe care trebuie sa o port tot timpul si sunt trist numai am pofta de nimic nustiu ce sa mai fac am fost la in psihoterapeut si mi-a zis ca nu am nimic

Tu nu ai nimic deasupra capului, psihologul ala nu are nimic IN cap ! Nu mai apelati la psihologi decat la recomandarea EXPRESA a medicilor psihiatri sau de familie !

Psihologii nu au urmat facultatea de medicina deci nu pot trata nimic decat unele erori de gandire sau perceptie LA OAMENII SANATOSI sau probleme relationale !

Nu stiu ce sa zic vreu sa plec in strainate dar am o teama o frica pe care nu pot sa o depăşesc

Buna Virgil, vreau sa îţi explic citeva lucruri... Nu sunt cel mai expert de pe acest forum dar, experienţa cu anxietatea si plus ca am ajuns sa văd sute de pacienţi cu probleme îţi pot explica ca:
Toţi oamenii pe acest pămînt se confrunta cu teama si frica, numai ca unii dintre noi la un anumit timp din viaţa nu mai suntem in stare sa controlam cu brio aceste sentimente..., Un psiholog te poate ajuta, in câteva şedinţe îţi poate explica cu ce se mănâncă aceste sentimente do ce ar trebui sa faci, in rest e doar faptul ca te duci la o persoana si te descarci de anumite secrete sau dureri care le ţi închise in suflet. Important e sa înţelegi ca lupta e cu tine... sănătate îţi doresc, o sa revin cu alte posturi.

Buna dimineaţa. Domnule Rareş dacă îmi permiteţi sa ma adresez asa. Psihoterapia are cele mai bune dovezi in problemele de anxietate, subiecţii având parte de o revenire remarcabila. In ce priveşte medicaţia cazurile care recidivează fiind mult mai multe, sa nu mai explic si partea negativă a medicaţiei...
Discutam despre anxietatea nu despre depresie... Diferenţa e doar un pas.
Va rog frumos raspundeti- mi la o întrebare de ce majoritatea psihologilor spun ca a nevoie de terapie PINA cind considera ei, si nu se opresc din şedinţe atunci cind pacientul a înţeles ce are de făcut si aplica ceea ce a învăţat. Iertati-m-a nu vrea sa arunc cu pietre in dumneavoastră, sau doar eu am avut experienţa asta cu psihologii????
După ce au avut loc şedinţele in care se aplica terapia cognitiv comportamentala si pacientul deja aplica si sa produs schimbarea in gândire, se vede ca acesta deja a găsit ieşirea si cum Spune-ţi dumneavoastră un psiholog bun îşi da seama imediat, DE CE încă tot te cheamă la şedinţe ? Eu unul mi-am pierdut încrederea in psihologi. Scuzaţi-mi Greşelile gramaticale am scris de pe tel.
Cu stima Iulian Vasile

Îmi cer iertare celor care mi-au dat pm sau miau scris, am avut ceva probleme si nu am mai intrat prea des pe aici.

Va mulțumesc pentru răspuns domnule doctor, ideea era alta, întrebarea era referitor la ședințele dintre psiholog, psihoterapeut, Etc, si va întreb din proprie experiența nu din auzite. Nu vrea sa Menționez aici doctorii si psihologi, psihoetc, la care le-am fost pacient. Au aceeași problema majoritatea... Te Chiama si 2 ani la ședințe chiar dacă sunt semne de revenire chiar dacă nu. Un psiholog, psihoterapeut își da seama in ce stare e pacientul si dacă i-l poate ajuta, pentru asta nu-i trebuie 2-3 ani de terapie. Si după acești ani persoana e la fel... Nu aveți explicație pentru ca v ați defăima colegii. Însă eu obam dar nu arunc cu pietre. Va spun sincer un singur psiholog mi-a spus ca deja e depășit si mi-a recomandat altceva. Era sincer. Nu vreau sa intru in contre cu dumneavoastră, e pur o experiența. Scuzati Greșelile, am un telefon incompatibil cu gramatica romană. Cu respect.

Eu am atacuri de panica de 6 ani.Am luat si iau intruna medicamente. Sincer stiu ce inseamna si cand ma apuca mi-l p[rovoc atat de tare incat vreau sa crap.ma marcat urat si am lipsa de concentrare in scris greseli de scriere tremuraturi jena la inima rau. Cum procedez? cand ma apuca bag tigari si zic:, hai ma crapi crapi crapi da crapi odata " ma enervez sio nu crap pur si simplu nu crap!!!Iua serlift dimineat unu si un anxiar.sera la 5 un anxiar.cand mie tare rau iau un diazepam si un...uit uit un depachim scriu si stiu ca scriu si am memoria slaba rau uit lucruri in secunda 2 am uitat ce vreau sa spun asa.deci.am inceput sa consuma adria cola scuze pt reclama.e jale mare simt ca imi crapa inima in 2 nu mai am srvici de 6 ani doar pensie si ajutor de handicap nu pot defini ceo la am uitat sibncert am uitat numele.670 ron.ma afectat rau medicatia ca e mai rau ca la inceput.am fost internat nu mai aveam atac de panica da eram ca un zombi si am lsat medicatia aia carer ma termina pe picioare.am uitat unde ramasesem.eu fumez si cand fumez e adevarat atacu de panica atunci vine la mine simt ca fac infarct da nu fac si chiar de fac asta e. Fiti atenti dragi colegi de suferinta.Ziceti ca o sa fie bine e mai rau mai rau iti faci ca nu crezia sta nu merge c autosugestia aia nenorocita domne nu si nu.Cel mai bine e sa ai curaju si sa spui:, o sa mooooooooooooooooooooooore gata gata mor si gat hai sa mor hai sa mor haide mori mori mori mori" si nu mori da simtica o iei razna medicatia te drogheaza am simtit ca am buzunare si nu aveam eram in chiloti doar e psihoza poate de la anxiar se stie mi-au spus psihiatri.stau singur in casa si cand am atac de panica urlu in mine si lovesc cu pumni in pat odata ma fugit pan am ametit.odata ma fumat tigari pana ma avut atac de panica de a zis ca e sfarsitul da na fost.acu am atac de panica nus tiu cum il voi opri mi-am facut Ct cu substanta de contyrasty nam nimic.cel mai rau ma simt de cand beau adria cola da ma tine mai treaz scade sedarea.uneori plang dupa ce plang ma linistesc.am depresie sunta tat de obosit incat nu pot dormi bine si la naiba stiu ca olanzapina ma face s dorm da no iau.e toleranta nu mau au ewfect pastilele e dependenta urata fac pe mine dac bag mai multer anxiare si fac sia sa sunt sedat rau. atacul de panica exista totusi.cand incepe ma legan in pat si ma opresc zicand iarasi:, , hai mori odata sa vedem mori?nu mor.cand nu e tac de panica e depresie urata si tot asa. u mie frica de moarte cred ca nici nu exista ceva sa ma sperie la cat am tars si trag da mio ia capu razna.ma rog la D-zeu e singura solutie a mea.asata e tot cand am atac de panica sia cu imi zic:, , haide fa mai mult atac de panica crapi ia sa vedem ce se intampla " asa zic nu am aer zic:, , hai asfixiaza-te stiu ca poti fa-o" mi se taie filmu si tot spun:, , hai mori mori mori" ma apuca caldurile ma chinuie ma iau cu mainile de par si tot zic:, , hai ma mori haide ma haideeeeeeeeeee" ma ia capul si zic:hai creierule crapi ma si tu" tind sa cred ca e doar in mintea mea. de ce nu ma murit? ridic patul pan transp[it si dupa pic lat si trag o fle4gma se dusese atacul de panica radeam ca prostul singur si am realizat ca am facut drama si ceva ce nu trebuia sa fac adioca mam comportat ca tampitu si i-am amintit ce simteam cand eram panicat zi am zis:, , ba nu esti nebun ca tii minte" am realizat ca mi-am [provocat o stare inchipuita de mine ceva ce nu exista ca atunci cand faci infarct nu mai ridici patu cu inile cu o putere pe care nu o aveam cand eram in panica da am zis o sami fortez eu aceste maini care tremura pana busesc ele.e doar o stare care mi-am imaginato si pe caqre mio imaginez si stiu ca nu e reala.uneori imi trag palme zic:, , trezeste-te bolule trezesteteeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee fi barbat ai 30 de ani ce fav i ma mori asta faci" asas zic si ma enervez per atacu de panica incat la naiba cu el zic si tot zic la naiba cui el soi zic gataaaaaaaaaaaaaaaaa ajunge oprestete atacule de apnica inceteaza dac vad ca nu da roade zic iara:, , hai ma omorama fao haide" rad ca prostu la cateva minute cam 3 minurte singur de ce am spus.nu mori dar ideea e ca iti ocupa timpu si nu te mai poti concentra la alte lucruri e ac si cum ar fi dujmanul tau sta langa tine si te iei la bataie cu el.ce iti placea sa facvi nu mai faci esto obsedat sa te bati cyu atacu de pannica.poate imi pierd mintile habar nu am

Sufar de anxietate si atacuri de panica de 2 luni si ca sa fie plin paharul au aprut si tiuituri in urechi care ma termina psihic.N-am mai iesit din casa, nu mai fac lucrurile care-mi placeau si ce sa mai zic asta nu e viata.Mi-am retras dosaul de la faculate si ma simt descumpanit nu stiu ce sa fac parca toata viata mea s-a intors la 180 de grade.Ma uit pe geam la ceilalti copii joaca fotbal, se distreaza, tipa, alearga si imi vine sa plang.As da orice sa dau timpul inapoi.Vreau sa ma vindec de aceasta "boala" dar nu stiu ce sa fac.Ma suna colegii hai pe afara, hai la un suc si sincer chiar nu stiu ce sa le spun.Aveam o viata foarte activa nu stateam nici un minunt si nu aveam oboseala asta care o am acuma.Ma simt...nu am cuvine sa spun cum ma simt dar cei care treceti prin asa ceva sigur stiti despre ce vorbesc.Nu am crezut niciodata ca voi suferi de asa ceva.S-a vindecat vreodata cineva de aceasta "boala" ??Cum ati reusit sa treceti peste ??Vreau sa-mi revin sa fac lucrurile care-mi placeau, sa ma distrez, sa rad, sa joc fotbal si chiar si sa invat.
Sanatate multa si nu doresc la nimeni sa treaca prin asa ceva.

colonelumorteni1 : Nu vreau sa te dezamagesc, chiar nu acesta este scopul, din contra vreau sa te incurajez. cred ca anxietate si atacuri de panica am de pe la 18 ani, s-au declansat ( zic eu ) din cauza sportului pe care l-am facut ( box, 7 ani de performanta, medaliat la campionatele nationale ), aveam niste emotii "sore" cu moartea inaintea meciurilor, chiar daca stiam ca adversarul este extrem de slab iar pt. mine respectivul era doar un sparing partener ( om de antrenament ), in fine, anxietatea si atacurile de panica mi le-a depistat un medic in 2012 ( dupa 10 ani cred ) iar dupa vreo 1 an de tratament cu cipralex am scapat de aproape toate simptomele ( se mai repetau la un interval de cateva luni, cate o tahicardie, extrasistole, nod prin gat, stare de moleseala s.a.md ). In momentul de fata pot spune ca sunt refacut 99%, fumez 1 pachet/zi, beau 2 l cola ( referitor la ce spuneai tu ), adorm noaptea foarte tarziu, dupa 2, lucrez dar cred ca singurul lucru care ma salveaza este somnul de dupa-amiaza :) ( lucrez in ture ). NU stiu ce tratament ai tu si nici nu am idee cat de puternic este, in conditiile in care eu am luat decat cipralex, dar iti pot spune ca mi-am revenit ( sa nu fie intr-un ceas rau aceste afirmatii, inca am o mica gandire negative referitoare la anxietate ), nu stiu cum te simti tu, logic ca difera simptologia de la subiect la subiect, dar eu iti spun ca eram un zombi, ameteli zilnic 24/24 - 7/7, tahicardii zilnic, probleme cu respiratia, fiori prin stomac, un mic tremur sa zic asa, un fel de bulversare psihica continua 24/24, un calvar. eram capos, credeam ca am altceva, ma rog. Ceea ce mi-a stimulat increderea au fost pastilele, dupa prima doza de rivotril am constientizat ca intradevar am aceasta boala ( nu te gandii, am continuat analizele la toate organele si am terminat cu rmn, tomograf, toracic, cranian, markeri tumorali., deci un ipohodru schizofrenic, sa zic asa :) ). Iti spun toate asta sa afli ca nu esti singurul cu astfel de probleme, si eu am crezut ca problemele mele sunt de la tigari si de la cola dar nu a fost asa, imi amplifica putin starea de rau dar nu asta era cauza. Din pct meu de vedere lasa-te de tigari, incearca sa fii optimist, gaseste-ti un serviciu, chiar si part time pt inceput iar cand spun asta stiu foarte bine ca este aproape imposibil sa iti respecti programul, intrucat atunci cand este in "criza" nu ai cum sa mergi la serviciu, dar fa-i un efort. Accepta-ti boala, la mine uneori daca nu simteam eu un disconfort, cat de mic, ziceam ca sunt bolnav, bineinteles, ironic, facand haz de necaz, amuzandu-ma cu tatal meu care a avut cat de cat incredere in mine.

Sechele ale anxietatii ? doar o ipohondrie cronica si o indolenta referitoare la analize medicale, n-am mai facut analize de 3 ani (cand am vreo simptoma noua caut tot google-ul :), dar atat ) . am zis ca mi-a ajuns cate am facut la viata mea :) Am 32 ani si pot spune ca am o viata mai mult decat normala, optimist n-am fost niciodata si nici nu sunt ( in general vorbind ), dar referitor la boala am zis, "frate", daca n-am murit de atacurile de panica pe care le-am facut, inseamna ca astia din jur nu sunt tampiti, eu sunt acela, nu am nimic organic, psihic este ceva care nu se vindeca si trebuie sa mi accept viata si s-o traiesc, nu sa ma "autodistrug". Din pct meu de vedere viata este mult prea frumoasa si nu trebuie irosita nicio clipa, nu te mai gandii la moarte, lasa sfintii si icoanele, concentreaza-te pe problema, gandeste pozitiv, discuta cu medicul sa-ti schimbe tratamentul, nu cere ajutorul divin, astia suntem si trebuie sa ne impacam cu ideea, incearca sa intri intr-un program cu ajutorul unui psiholog( este foarte greu, stiu, nu ai situatie financiara f buna ), dar poate gasim pe cineva pe acest forum care te poate ajuta initial. fii barbat colonelumorteni1

Te salut, respectele mele si sper sa iti revii cat mai curand posibil !

Salut! Am 25 de ani, cam din 2008 am inceput ocazional sa ma droghez, urmate de perioade cand ma lasam si ma reapucam, perioada SPICE prinzand-o din plin. Cam prin 2013 dupa vreo 2 ani de pauza (foarte rar mai consumam cate un joint) am inceput sa consum extasy, iar un an mai tarziu, in 2014, am inceput sa le consum regulat, aproape in fiecare weekend + ca ma obisnuisem sa fumez marijuana in fiecare seara (nici nu mai puteam sa adorm fara sa fumez)
Am reusit sa le las la sfarsitul anului si cam pana in primavara anului viitor aproape de tot, datorita unei minore depresi peste care am reusit sa trec cu usurinta singur fara nici un tratament, iar de atunci am inceput sa o iau de la capat si intr-un mod mult mai obsesiv. Adica ajunsesem din nou sa nu am zi fara sa fumez sau weekend fara sa nu ma duc la petreceri unde sa consum extasy, cocaina, amfetamine, speed, mdma , s.a.m.d..
Punctul culminant l-am avut anul asta prin aprilie, cand dupa 4 zile de SUPER-EXCES , totul normal.nici un rau ma simteam perfect ca de obicei. La 2 zile dupa aceasta "escapada" am inceput sa ma simt rau, dar putin diferit fata de raurile obisnuite dupa consumurile de droguri( lipsa poftei de mancare, insomnii, stari de depresie).Am inceput sa am niste flesuri groaznice (pentru o secunda simteam cum imi pierd cunostinta ) si stari de depresie groznice, urmate de perioade de ameteli cu bataii accentuate ale inimii si tulburari de respiratie.
Punctul culminant al acestei perioade l-am avut intr-o dimineata (cam la 2 saptamanii dupa ce au inceput simptomele sa apara), cand stateam in pat sa ma trezesc direct cu un nod in gat, mana stanga amortita, genunchii deasemenea amortiti, inima sa imi bata ca nici o data de tare si sa nu mai pot sa respir ( am crezut ca sunt in pragul unui infarct). Intr-un final am ajuns la spital cu salvare unde spre surprinderea measi a doctoriilor, totul a iesit perfect normal (tenisune, ekg, analize sange, radiografie pulmonara, electocardiograma 3D a inimi). Prostia mea a fost (si este in continuare), ca nu le-am spus medicilor despre consumul de droguri, le-am spus doar ca am consumat niste suplimente pentru sala care sa imi fii produs starile respective.Mi sa spus doar ca am avut un atac de panica ca m-am sperit de ceva atunci, eu nemai avand in viata mea un atac de panica.
Au urmat saptamani groaznice cand nu mai puteam nici sa ies afara din casa fara sa nu fac un atac de panica, nu puteam merge cu metrou, nu puteam sta in spatii deschise (ex:Mall) sau singur oriunde fara sa ma panichez, simteam cum totul din jur ma deranjeaza, ma apasa, ma urmareste, simteam palmele si picioarele cum imi transpirau excesiv, ma simteam atat de timid, eu care nu am avut nici o data probleme cu asa ceva, din contra, eram o persoana foarte populara si sociabila, nu am simtit nici o data stariile astea de timiditate fata de un loc, o persoana, fobie s.a.m.d. Imi era foarte greu sa ma duc la munca (lucram intr-un salon ca hair-stylist), va dati seama un loc unde trebuia sa socializez cu lumea.
Dupa o luna in care reusisem cat de cat sa ma redresez, m-am lasat absolut de orice viciu, anturaj, faceam sport, alergam in fiecare seara de la 10-12 singur in parc (ma ajuta enorm de mult, reusind in asa fel sa pot sa dorm noaptea). Dupa o luna am avut un accident stupid cu bicileta pe un traseu de free-ride, unde am avut ghinioul sa ma aleg cu mana dreapta fracturata la modul in care am ajuns direct la spital pe masa de opertie si mam ales cu o placa si 8 suruburi de metal.Lucru care ma mi-a distrus toata speranta si "energia pozitiva" care o mai aveam in mine pentru a ma recupera.Intr-un final am ajuns la medicul de famile (nemaisuportant stariile de stres anormal de mari care incepusem din nou sa le am si tulburarile de respiratie), care sa oferit el fara a ma trimite la psiholog sau psihiatru, sa ma ajute si sa imi elibereze o reteta de Xanax si Bromazepam. Dupa o luna in care am simtit partial ca ma vindecasem ( ma legumizase si nu mai aveam nici un fel de stare accentuata) am lasat tratamentul pentru a numi provoca dependenta( dupa ce l-am lasat cateva zile sevrajul pastilelor fiind groaznic). Dar am inceput din nou sa am starile alea de emotivitate accentuatasi cate o data rar tulburari de respiratie, iar cand fumez cate o jumatate de tigare incep sa imi transpire palmele si parca am o usoara stare de atac de panica. A trecut destul de mult timp, nu ma mai simt ca la inceput dar nici sanatos nu sunt, droguri nu am ami consumat deloc, alcool lafel, mi se face rau daca consum si un pahar, tigariile lafel, de la jumate simt cum mi se face rau, faptul ca totul mi sa transformat intr-o depresie acuma, ca m-am indepartat de la tot prieteni familie, ca am inceput sa ma desconsider si ma cred un nimeni, o cauza ratata , sa fie cauza nereusitei de a imi reveni ?!
Faptul pentru care nu am vorbit cu nimeni si inca doresc sa raman anonim este teama de a nu fi judecat (cu toate ca o merit ) si de a fii considerat cu "prajit de droguri", asa ca v-as fii foarte recunoscator cu ori ce fel de sfat , sau daca cineva a trecut prin situatii asemanatoare, l-as asculta cu mare drag !
Va multumesc ca v-ati facut timp sa ma ascultati !

Un tip mișto vreau sa vb

AnonimBB povestea mea este asemanatoare cu a ta.doar ca la mine nu a durat asa mult cu distractiile cam un an.dupa care am cunoscut pe cineva cu care m.am si casatorit cu un om care bineinteles nu avea nici o treaba cu lumea aia a noastra:)me.am lasat toti prietenii, , aia, , si am inceput alta viata doar ca dupa vreo 3 trei luni am inceput sa fac atac de panica me.am facut toate analizele posibile au fost ok.am inteles de fapt ca totul vine de la bostan si m.am pus pe treaba multe vitamine si magnerot am lasat de tot cafeaua si sucurile de orice fel.nu prea am mai bagato in seama si mea trecut nici eu nustiu cum.dar uite ca a trecut aproape doi ani de cand m.am scapat de ea dar acum cateva luni am vazut la televizor niste scene horor in care am incercat in mintea mea sa intru in detalii si deodata imi veni in cap niste scene ingrozitoare ca si cum eu as vrea sa.i fac rau sotului meu.eu sunt absolut constienta ca nu sunt gandurile mele si stiu ca nu as face asa ceva niciodata dar uite ca nu.mi dau pace zilnic ma chinui cu aceste ganduri si emotiile astea puternice nu le mai suport.dar trebuie sa luptam cu creerul nostru un pic ca doar nu o face el ce vrea cu noi.suntem persoane mai sensibile de aia trecem prin asa ceva.
Multa sanatate