Care este cel mai bun medicament pentru atacul de panica
Nu se stie niciodata cind ai un atac de panica._ Indiferent cit tratament faci, dupa ce termini tratamentul seara cind te culci, iti vine o ideie si faci atac de panica. _Din acesta cauza, dupa parerea mea, dupa 1 an de la cunoastere a unui atac de panica, daca s-a mai repetat, trebuie sa lucram altfel. _Trebuie sa avem in buzunal un medicament cu care ne linistim pina trece atacul de panica. _Exista oameni care se pot panica din orice._Facem un tratament pentru o problema ; _Ne obisnuim ce ea; _Nu mai facem atacuri de panica pe acea problema dar intre timp gasim alte motive sa ne panicam. _Din acest motiv, panicarzi trebuie aibe in buzunar un medicament care sa il inghita imediat ce este atacat.
20 comentarii
Tine-ti ideile si problemele sub control ;adapteaza-te la situatii, fii maleabil si gandeste pozitiv indiferent de natura evenimentelor.Cum ar fi daca fiecare am avea in buzunat pastile pentru fiecare idee cu care nu ne sta noua bine??? "...camasa asta nu-i calcata bine..." intri in panica... hap! o pastila." " astept cam mult la tramvai". iar intri in panica... hap! alta pastila... si tot asa, ca ai avea nevoie de o sacosa de pastile sa o porti dupa tine!!!!! Deci daca stai si gandesti mai sanatos ai sa vezi ca e absurd ceea ce iti propui tu.
Am citit foarte des pe aici despre persoane care unbla cu Xanax in buzunar. _Ii putam considera depandenti psihologic de medicamenta ? _Putem concluziona ca un tratament al axietati are nevoie de o pauza indiferent de rezultatul tratamentului ?
Si da si nu. De fapt ce este anxietatea, o tulburare de dispozitie, teama fara obiect ce are drept rezultat o disfunctie comportamentala. Este, cred, o dependenta psihologica fata de medicamente, lipsa lor genereaza un pericol, o neliniste, o situatie generatoare de nesiguranta.Si atunci orice ajutor este binevenit ; orice recomandare e demna de a fi luata in considerare.Se intra in alerta, se cauta urgent sprijin.Se recurge la medicatie pentru ca este cel mai simplu si cel mai usor; tot mai multa lume sufera azi de tulburari psihice de tot felul, dupa o perioada stiu deja cu ce se simt bine si cu ce nu, incearca, pe rand, cam toate pilulele "la moda". Foarte rar persoana in cauza are putere, ambitie si vointa vis-a-vis de o mobilizare a fortelor proprii pentru a depasi, a stinge din timp problemele personale si a nu recurge pe perioade lungi la terapie, cei mai multi ajungand clienti permanenti ai psihiatrilor.Pauza in terapia anxietatii o faci atunci cand te simti bine, cand considera medicul curant ca e bine sa nu mai iei nimic o vreme.Aceste lucruri ar trebui discutate mai in detaliu cu medicul psihiatru.
Buna ziua!Am o intrebare interesanta.Din cauza faptului ca eu am plecat intr-un alt oras pt a face studii, mama mea acuza asa numitele "atacuri de panica".Pana acum cateva luni nu mai avusese asa ceva.Precizez ca are varsta de 54 de ani.Insa un "specialist" a indrumat-o spre "tratamente" foarte costisitoare si, pararea mea, inutile.Deoarece totul tine de om sa se controleze si sa se vindece.Este adevarat ca totul se poate petrece doar in mintea ei si ca aceasta "boala psihica" este doar o inchipuire?Ciudat faptul ca nu a mai avut atacuri in prezenta membrilor familiei.Nu ar fi mai indicata o psihoterapie, decat acele medicamente care provoaca dependenta?Mai ia si ceva calmante(nu shtiu exact cum se numesc).
La revedere!Dora
La revedere!Dora
Sunt de acord cu tine, trebuie incercat intai prin psihoterapie.Ai lasat-o singura acasa?Sprijinul si atentia familiei sunt de mare folos.Scutiti-o de stress si situatii conflictuale, tensionate.Fiti optimisti in preajma ei.Invit-o sa mai stea cu tine acolo unde te-ai dus.Si vino si tu mai des pe acasa.Concluzia este ca este foarte atasata de tine si te iubeste mult.
Eu nu cunosc, nivelul mediu din tara al pregatirii psihologilor pentru pertea de psihoterapie. _ De fapt la ce ne asteptam de la psihoterapie ? _Ne asteptam sa avem in fata un om care va intra in gindurile noastre si va scoate cu tirbisonul ideia negativa care ne chinuie. _ Dar ce mai fac psihologi ? _Semneaza foi de examinare pentru carnetul de sofer [ex]._Si unde se consuma mai putin timp ?_Eu sint sceptic cu psihoterapia cit timp la psihoterapeuti li se permit si alte activitati decit psihoterapia..
hspinache,
Nu vreau sa intru in polemica cu tine, dar ultima ta postare "bate campii cu succes". Noroc ca ai inceput cu ideea : Nu cunosc nivelul de pregatire al psihologilor"... Intr-adevar, daca nu stii exact cu ce se ocupa acesti specialisti, mai bine nu te pronunta, luandu-te numai dupa cateva clisee pe care le-ai vazut in filme sau le-ai auzit. Nu neg ca or fi si mediocri ca in orice domeniu, dar parerea mea este ca numai cunoscand ceva poti sa si dai "verdicte". Sigur, iti respect libertatea de exprimare. Cam asta. iti urez sa nu ai nevoie de psihoterapeuti si de niciun fel de medicament, nici macar in buzunare...
Nu vreau sa intru in polemica cu tine, dar ultima ta postare "bate campii cu succes". Noroc ca ai inceput cu ideea : Nu cunosc nivelul de pregatire al psihologilor"... Intr-adevar, daca nu stii exact cu ce se ocupa acesti specialisti, mai bine nu te pronunta, luandu-te numai dupa cateva clisee pe care le-ai vazut in filme sau le-ai auzit. Nu neg ca or fi si mediocri ca in orice domeniu, dar parerea mea este ca numai cunoscand ceva poti sa si dai "verdicte". Sigur, iti respect libertatea de exprimare. Cam asta. iti urez sa nu ai nevoie de psihoterapeuti si de niciun fel de medicament, nici macar in buzunare...
buna!!!!!!si eu sant una din persoanele cu atacuri de panica, am citit mesajele voastre si nu am crezut ca atatea persoane sufera de atac de panica, eu fac atac de panica de 30 de ani, chiar acuma o saptamana am facut si mia fost asa de rau ca m-a dus salvarea si am stat 3 zile internata, eu cred ca la fiecare este altfel. asta se produce prin gandire de exemplu;la mine a anceput cu o neliniste an tot corpul, noaptea la 3 apoi am avut greata, am vomat si pe gura si pe nas de m-i sa blocat respiratia cateva secunde am intrat an panica, acuma mor, , sa produs o si mai mare presiune an tot corpul, nu mai gandeam numai negativ, , da daca, ,. a urcat si tensiunea 189 cu 91 mai tare m-am panicat am sunat la salvare, a venit medicul si a spus ca e o indigestie mia facut o ijectie care chiar nu a contribuit cu nimic rar, rau de durut nu ma durea nimic dar raul pe care al aveam sa nul aiba nimeni, ma gandeam la atac de cord la infarct, , va spun nu puteam sa ma gandesc la altceva numai la rau la 8 dim iar am sunat la salvare si ma dus la spital mi-a facut ekg mia facut o injectie si 2 tablete si ma-am simtit mai an siguranta 3 zile nu mi am recapatat siguranta cand am venit acasa si am pus mana pe clanta de la usa, , m-i sa anfierbantat sangele, , simteam ca iar ma prabusesc ma rugam la Dumnezeu sa ma ajute sa ma antareasca, aveam o frica enorma ca pot face iar atac, iau cipralex o tableta dim si una seara si tanacan de 3 ori pe zi acum am o saptamana si ma simt mai bine, eu cred ca cel mai bun tratament e sa gandim pozitiv si sa credem ca DUMNEZEU ESTE LANGA NOI SI NU CEL RAU DAR CRED CA AN ACELE MOMENTE NICI NU mi _am adus aminte de DUMNEZEU.. sa ne rugam ca bunulDumnezeu sa ne ia gandurile rele care nu sant de la EL.
In planul mantuirii se poate trage o paralela intre bolile sufletesti si cele trupesti: atat unele, cat si celelalte vin asupra omului, cu ingaduinta lui Dumnezeu, ca el sa fie ajutat in lucrarea mantuirii. Astfel boala sufleteasca devine o cruce trimisa de Domnul.
Sfantul Ioan Scararul indica anumite semne dupa care se poate face deosebirea intre tulburarile psihice de origine duhovniceasca si cele care nu cedeaza in fata rugaciunii si a semnului sfintei cruci, a caror dezvoltare vine, dupa cum scrie el, "de la fire".
Sfantul Ioan Scararul indica anumite semne dupa care se poate face deosebirea intre tulburarile psihice de origine duhovniceasca si cele care nu cedeaza in fata rugaciunii si a semnului sfintei cruci, a caror dezvoltare vine, dupa cum scrie el, "de la fire".
am o mare rugaminte sa ma ajutati.am ameteli groasnice si pierderi de echilibru, simt cami asmorteste capu si ma trage ceva de la ceafa in jos, am facut analiza singelui si miai esit ok, am facut rmn si ala e ok, se presupune ca as avea un inceput de spondiloza cervicala dar ff putin.rugamintea mea ar fi sami spuneti daca as putea avea atac de panica tinind cont ca in urma cu o luna jumate mi-am pierdut tatal si tot deatunci am aceste ameteli continu.va multumesc
am si eu o intrebare, in urma cu 7 ani am avut primul atac de panica dupa care am urmat un tratament 6 luni cu xanax si setralina, in urma tratamentului si nu numai (schimband modul de viata)miam revenit complect.In urma cu un an au inceput din nou atacurile, incerc din toate puterile mele sa le combat atunci cand apar, , am tot timpul xanax cu mine, dar credetima sincer mam saturat, as vrea sa pot sa imi revin, sa nu mai fiu dependenta de xanax, vreau sa ma simt bine, vad ca nu imi trec aceste atacuri, azi le am, maine nu.CE pot sa fac ? posibil ca xanaxul nu mai are efect?trebuie sa iau un alt tratament?am auzit de cipralex.
ma numesc catalin am 16 ani si am un atac de banica de 5 zile... am senzatie de lesin si voma dar cand ma gandesc la alte lucruri ma simt alt fel. Nu am chef de nimic si vreu sa stiu cat mai multe despre cum sa ma vindec mai repede
Buna ziua,
Raspuns: PSIHOTERAPIA.
Va voi descrie cum functioneaza, oferind ca exemplu psihoterapia cognitiv-comportamentala, ca fiind una dintre cele mai eficiente si pe care o cunosc si o aplic. Sunt deschisa la diverse abordari (cum ar fi psihoterapia existentiala), sunt convinsa ca pentru anumite probleme sau persoane unele pot fi mai eficiente decat altele, in functie si de cauzele problemelor, de implicarea pacientului si de talentul terapeutului.
In primul rand, se trateaza pacientul, NU boala. Sunt tehnici specifice, insa ele trebuie adaptate fiecarui caz in parte. De aceea este greu de spus ce ar merge la unul sau altul pana nu se face o evaluare riguroasa cateva sedinte) inainte.
Terapiile cognitiv-comportamentale (le voi numi CBT, cognitive behavioral therapies, pentru ca sunt mai multe) sunt o combinare fundamentata stiintific a terapiilor cognitive cu cele comportamentale.
Cautati pe site-ul lor http://www.eabct.com/ (se gaseste si varianta in romana): aici se relateaza in ce consta CBTul, tehnici, proceduri, organizarea sedintelor.
In cateva cuvinte: in modelul teoretic Stres- vulnerabilitate se considera ca patologia este rezultatul unei vulnerabilitati - genetice, cognitive (stil de gandire disfunctional), interpersonale etc. - peste care s-a suprapus un stresor (cronic sau acut). Astfel s-au depasit resursele percepute de gestionare a situatiei (persoana simte ca nu mai face fata).
In CBT se accentueaza factorul cognitiv (scheme cognitive, convingeri dezadaptative, ganduri automate), privit ca determinant pt producerea si mentinerea simptomatologiei, dar si cel comportamental (principiile conditionarii clasice si operante, pe care nu le detaliez aici).
Exemple de ganduri automate disfunctionale:
- cu referire la propria persoana:"Sunt urat"
- cu referire la viitor: "Nu voi reusi nimic in viata"
- cu referire la lumea in care traim: "Ceilalti sunt profitori, "este o lume plina de pericole"
Exemple de procese prin care se ajunge la ganduri automate disfunctionale:
- gandirea dihotomica (in alb-negru: "Daca nu am luat 10 sunt un ratat")
- inferenta arbitrara (extragem concluzii fara dovezi suficiente: "X nu mi-a raspuns la telefon, deci nu ma mai iubeste")
- suprageneralizarea ("nu am fost acceptat dupa interviu- rezulta ca sunt incompetent si niciodata nu o sa ma angajez")
- gandirea emotionala (ceva e adevarat pentru ca asa simtim noi, fara niciun fel de dovada sau cu dovezi contrarii)
Scheme cognititve (care stau la baza gandurilor automate, acestea din urma fiind situational specifice):
- de autodepreciere/neajutorare (worthless, helpless) ("indiferent ce fac, sunt fara valoare")
- de neacceptare (unlovable) ("indiferent ce fac, sunt de neiubit")
Se considera ca modul in care evaluam stimulii din jur sau din interior ne determina reactiile emotionale, comportamentale si fiziologice. Procesarea poate fi constienta sau inconstienta.
Exemplu: A (eveniment activator) - Maine am un examen la care nu am invatat.
B (beliefs - ganduri) - "Sunt proasta, n-o sa inteleg niciodata nimic, mai bine renunt din start"
C (consecinte) - nu ma duc la examen sau ma duc fara sa fi invatat nimic
Aici convingerea bazala a persoanei este de autodepreciere, tipica depresivilor sau celor care se descurajeaza usor: nu au incredere in abilitatile lor, sunt convinsi ca nu vor reusi oricat s-ar stradui si renunta sau depun efort insuficient, cu gandul ca n-are niciun sens. De aceea performanta frecvent nu le reflecta abilitatile.
In cazul unei tulburari anxioase (cum este panica), pot fi prezente scheme de neajutorare, adica putem considera lumea un loc periculos, impredictibil, oamenii tentati sa ne faca rau si in care oricand ceva teribil s-ar putea intampla. Prin compulsii/ritualuri cei care au TOC (tulb. obsesiv-compulsiva) incearca de obicei sa se protejeze de toate aceste rele (numara in gand, folosesc formule magice, amulete etc.).
Ce se face in terapie?
Mai intai se face evaluarea: se folosesc interviuri ca SCID I si SCID II, pentru a se afla problemele clinice (cum ar fi tulb. depresiva majora, anxietatea generalizata etc.) si, respectiv, tipul de personalitate (cum ar fi cea obsesiva sau evitanta sau depresiva etc.). Se pune un diagnostic.
Apoi se va familiariza pacientul cu interventia si se va evalua si nivelul de motivatie si de pregatore pentru schimbare (cat de dornic este sa se implice? cat de mult efort e dispus sa depuna in terapie si in afara ei? care sunt costurile si beneficiile schimbarii?).
Se monitorizeaza gandurile: pacientul ar putea tine un jurnal al situatiilor in care apar si al antecedentelor (ce s-a intamplat inainte de a aparea atacul de panica? unde era? cu cine? ce il preocupa? etc.)
Dupa monitorizare urmeaza restructurarea cognitiva in vederea indepartarii obstacolelor in calea aplicarii metodei expunerii (adica se va face o ierarhie a situatiilor in care au avut loc atacuri de panica si se incepe de la cele mai usor de suportat). Atacurile pot fi produse, controlat, cu acordul prealabil al pacientului, chiar in cabinet, pt a invatat ca este suportabil si a isi transmite mesajele rationala care duc la stoparea panicii.
In urma studiilor clinica (pacienti cu CBT, cu alte forme de terapie sau numai efect placebo si pacienti carora nu li s-a administrat nimic) CBT este considerata una dintrele cele mai eficiente psihoterapii. Insa metoda in sine conteaza mai putin la ameliorarea simptomelor decat relatia terapeutica (care trebuie sa fie bazata pe incredere in eficienta terapiei si profesionalismul terapeutului, empatie, sinceritate, autenticitate etc., iar aici terapeutul are contributia esentiala) si factorii care tin de pacient (de la efortul depus, la nivelul de inteligenta si suportul social).
Este important de mentionat ca anxietatile, depresiile si obsesiile noastre sunt semne pe care ni le ofera corpul nostru: ne avertizeaza ca nu ne indreptam in directia potrivita, nu ne urmam calea dorita in viata (profesional, personal). Daca avem un "steag sub care sa luptam "(am citat din nou acelasi mare profesor si psiholog) putem tolera mai usor orice fel de obstacole: stim de ce traim."
psih. Ana Badita
Raspuns: PSIHOTERAPIA.
Va voi descrie cum functioneaza, oferind ca exemplu psihoterapia cognitiv-comportamentala, ca fiind una dintre cele mai eficiente si pe care o cunosc si o aplic. Sunt deschisa la diverse abordari (cum ar fi psihoterapia existentiala), sunt convinsa ca pentru anumite probleme sau persoane unele pot fi mai eficiente decat altele, in functie si de cauzele problemelor, de implicarea pacientului si de talentul terapeutului.
In primul rand, se trateaza pacientul, NU boala. Sunt tehnici specifice, insa ele trebuie adaptate fiecarui caz in parte. De aceea este greu de spus ce ar merge la unul sau altul pana nu se face o evaluare riguroasa cateva sedinte) inainte.
Terapiile cognitiv-comportamentale (le voi numi CBT, cognitive behavioral therapies, pentru ca sunt mai multe) sunt o combinare fundamentata stiintific a terapiilor cognitive cu cele comportamentale.
Cautati pe site-ul lor http://www.eabct.com/ (se gaseste si varianta in romana): aici se relateaza in ce consta CBTul, tehnici, proceduri, organizarea sedintelor.
In cateva cuvinte: in modelul teoretic Stres- vulnerabilitate se considera ca patologia este rezultatul unei vulnerabilitati - genetice, cognitive (stil de gandire disfunctional), interpersonale etc. - peste care s-a suprapus un stresor (cronic sau acut). Astfel s-au depasit resursele percepute de gestionare a situatiei (persoana simte ca nu mai face fata).
In CBT se accentueaza factorul cognitiv (scheme cognitive, convingeri dezadaptative, ganduri automate), privit ca determinant pt producerea si mentinerea simptomatologiei, dar si cel comportamental (principiile conditionarii clasice si operante, pe care nu le detaliez aici).
Exemple de ganduri automate disfunctionale:
- cu referire la propria persoana:"Sunt urat"
- cu referire la viitor: "Nu voi reusi nimic in viata"
- cu referire la lumea in care traim: "Ceilalti sunt profitori, "este o lume plina de pericole"
Exemple de procese prin care se ajunge la ganduri automate disfunctionale:
- gandirea dihotomica (in alb-negru: "Daca nu am luat 10 sunt un ratat")
- inferenta arbitrara (extragem concluzii fara dovezi suficiente: "X nu mi-a raspuns la telefon, deci nu ma mai iubeste")
- suprageneralizarea ("nu am fost acceptat dupa interviu- rezulta ca sunt incompetent si niciodata nu o sa ma angajez")
- gandirea emotionala (ceva e adevarat pentru ca asa simtim noi, fara niciun fel de dovada sau cu dovezi contrarii)
Scheme cognititve (care stau la baza gandurilor automate, acestea din urma fiind situational specifice):
- de autodepreciere/neajutorare (worthless, helpless) ("indiferent ce fac, sunt fara valoare")
- de neacceptare (unlovable) ("indiferent ce fac, sunt de neiubit")
Se considera ca modul in care evaluam stimulii din jur sau din interior ne determina reactiile emotionale, comportamentale si fiziologice. Procesarea poate fi constienta sau inconstienta.
Exemplu: A (eveniment activator) - Maine am un examen la care nu am invatat.
B (beliefs - ganduri) - "Sunt proasta, n-o sa inteleg niciodata nimic, mai bine renunt din start"
C (consecinte) - nu ma duc la examen sau ma duc fara sa fi invatat nimic
Aici convingerea bazala a persoanei este de autodepreciere, tipica depresivilor sau celor care se descurajeaza usor: nu au incredere in abilitatile lor, sunt convinsi ca nu vor reusi oricat s-ar stradui si renunta sau depun efort insuficient, cu gandul ca n-are niciun sens. De aceea performanta frecvent nu le reflecta abilitatile.
In cazul unei tulburari anxioase (cum este panica), pot fi prezente scheme de neajutorare, adica putem considera lumea un loc periculos, impredictibil, oamenii tentati sa ne faca rau si in care oricand ceva teribil s-ar putea intampla. Prin compulsii/ritualuri cei care au TOC (tulb. obsesiv-compulsiva) incearca de obicei sa se protejeze de toate aceste rele (numara in gand, folosesc formule magice, amulete etc.).
Ce se face in terapie?
Mai intai se face evaluarea: se folosesc interviuri ca SCID I si SCID II, pentru a se afla problemele clinice (cum ar fi tulb. depresiva majora, anxietatea generalizata etc.) si, respectiv, tipul de personalitate (cum ar fi cea obsesiva sau evitanta sau depresiva etc.). Se pune un diagnostic.
Apoi se va familiariza pacientul cu interventia si se va evalua si nivelul de motivatie si de pregatore pentru schimbare (cat de dornic este sa se implice? cat de mult efort e dispus sa depuna in terapie si in afara ei? care sunt costurile si beneficiile schimbarii?).
Se monitorizeaza gandurile: pacientul ar putea tine un jurnal al situatiilor in care apar si al antecedentelor (ce s-a intamplat inainte de a aparea atacul de panica? unde era? cu cine? ce il preocupa? etc.)
Dupa monitorizare urmeaza restructurarea cognitiva in vederea indepartarii obstacolelor in calea aplicarii metodei expunerii (adica se va face o ierarhie a situatiilor in care au avut loc atacuri de panica si se incepe de la cele mai usor de suportat). Atacurile pot fi produse, controlat, cu acordul prealabil al pacientului, chiar in cabinet, pt a invatat ca este suportabil si a isi transmite mesajele rationala care duc la stoparea panicii.
In urma studiilor clinica (pacienti cu CBT, cu alte forme de terapie sau numai efect placebo si pacienti carora nu li s-a administrat nimic) CBT este considerata una dintrele cele mai eficiente psihoterapii. Insa metoda in sine conteaza mai putin la ameliorarea simptomelor decat relatia terapeutica (care trebuie sa fie bazata pe incredere in eficienta terapiei si profesionalismul terapeutului, empatie, sinceritate, autenticitate etc., iar aici terapeutul are contributia esentiala) si factorii care tin de pacient (de la efortul depus, la nivelul de inteligenta si suportul social).
Este important de mentionat ca anxietatile, depresiile si obsesiile noastre sunt semne pe care ni le ofera corpul nostru: ne avertizeaza ca nu ne indreptam in directia potrivita, nu ne urmam calea dorita in viata (profesional, personal). Daca avem un "steag sub care sa luptam "(am citat din nou acelasi mare profesor si psiholog) putem tolera mai usor orice fel de obstacole: stim de ce traim."
psih. Ana Badita
VA RECUNOASTETI IN SIMPTOMELE URM.?
"Atacul de panica se caracterizeaza prin frica si disconfort intens si o serie de simptome fiziologice (transpiratie, palpitatii, tremor, senzatia de scurtare a respiratiei, de strangulare, greata, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu-si pierde controlul sau de a nu innebuni, frisoane, valuri de caldura...Apare brusc, pe neasteptate, si dureaza de la 5 la 30 minute, de obicei cam 10 minute.
Se pune diagnosticul de tulburare de atac de panica doar daca au fost cel putin doua atacuri (intrunind macar jumatate din aceste criterii), iar persoana se teme de noi atacuri si isi schimba comportamentul (de ex., evita sa calatoreasca la distante mari pt ca atunci a experientiat primul atac). Uneori se asociaza cu agorafobie (fobia de locuri deschise, poduri, tunele, calatoria cu autobuzul, trebul, masina sau situatii de unde iesirea poate fi dificila sau este greu sa se obtina ajutor).
Pacientul trebuie sa fie examinat medical inainte de a merge la psiholog pt a se exclude tulburarile fiziologice care sunt insotite de simptome similare atacului de panica (de exemplu: tahicardie, boala cardio-vasculara, stenoza mitrala, hipertensiune, atac de cord, atac cerebral, embolie pulmonara, edem pulmonar, astm, bronsita, hipoglicemie, sindrom premenstrual, sarcina, tumori carcinoide, epilepsie temporala, otita medie, anemie, intreruperea administrarii antidepresivelor, sedativelor, alcoolului, substantelor stimulante, cafeinism...).
Ar fi indicat sa-si faca analizele recomandate de medicul de familie.
Atacul de panica este mai putin dependent de context ca alte tulburari de anxietate - poate aparea si in somn, cele mai frecvente fiind la 1 noaptea- si de aceea pacientului ii este foarte dificil sa-si explice simptomele. Incearca initial sa si rezolve cum poate: daca a asociat atacul cu activitatea fizica, renunta la sport; daca l-a asociat cu anumite mijloace de tranport, evita sa le mai foloseasca. Uneori ajunge sa nu mai iasa din casa si recurge la alcool: se intampla des ca primul diagnostic pus sa fie cel de abuz de alcool, urmand ca apoi sa se descopere ca panica a fost cauza.
Panica are diverse explicatii, in functie de teoriile care stau la baza psihoterapiilor.
Terapia cognitiv-comportamentala este foarte eficienta in reducerea sau chiar eliminarea atacurilor de panica.
Explicatia atacului este considerata urmatoarea: se incepe cu o activare fiziologica normala (ameteli, respiratie precipitata, palpitatii, datorate functionarii normale a organismului, care are propriile lui "oscilatii", datorate stresului cotidian sau unor boli - cum ar fi cele mentionate mai sus -), iar persoana incepe sa-si interpreteze exagerat simptomele si sa faca - in mod constient sau inconstient - anumite evaluari de genul "Ceva nu e in regula cu mine", "Voi innebuni", "Imi pierd controlul". Aceste interpretari duc la hipervigilenta (concentrare excesiva pe senzatiile interne), iar hipervigilenta duce la senzatii fizice si ingrijorare sporita. Se ajunge la "alarma falsa": "Voi avea un atac de panica! Voi muri!" si abia apoi se traieste atacul, resimtit ca fiind ceva oribil, de nesuportat, groaza in fata unei morti iminente...
Apare anxietatea anticipatorie, care duce la evitarea situatiilor care incomodeaza/ in care a fost experientiat sau se anticipeaza ca va creste riscul de a avea atacul. Evitarea duce la linistire, pe moment si, astfel, ea devine o recompensa care faciliteaza mentinerea tulburarii. Prin evitare se rateaza ocaziile de a invata din experienta ca atacul poate sa apara sau poate sa nu apara, iar cand apare il putem tolera(desi cu greu): dureaza cateva minute, are un varf si apoi scade in intensitate.
In aceasta forma de terapie se face o ierarhie a fricii si se va incepe expunerea la fiecare situatie, mai intai in imaginar, plecand de la cele mai usor de suportat. Se va asocia fiecare situatie cu relaxarea sau un discurs interior de linistire. Uneori se induce panica (pacientul este rugat sa hiperventileze, iar apoi va respira intr-o punga de hartie prin care se restabileste echilibrul de CO2 si se sfarseste atacu). Exista destule tehnici, iar un terapeut bun le va adapta la fiecare pacient.
Panica se poate rezolva in cateva sedinte, daca au fost putine atacuri, iar persoana este motivata si nu evita expunerile."
Sfatul meu este urmatorul: inainte sa apelati la medicamente, care au si efecte adverse, oferiti-va sansa parcurgerii unor sedinte de terapie (pot fi necesare de la 8-10 la 20 sau mai multe)!
Mult succes!
psih. Ana Badita
"Atacul de panica se caracterizeaza prin frica si disconfort intens si o serie de simptome fiziologice (transpiratie, palpitatii, tremor, senzatia de scurtare a respiratiei, de strangulare, greata, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu-si pierde controlul sau de a nu innebuni, frisoane, valuri de caldura...Apare brusc, pe neasteptate, si dureaza de la 5 la 30 minute, de obicei cam 10 minute.
Se pune diagnosticul de tulburare de atac de panica doar daca au fost cel putin doua atacuri (intrunind macar jumatate din aceste criterii), iar persoana se teme de noi atacuri si isi schimba comportamentul (de ex., evita sa calatoreasca la distante mari pt ca atunci a experientiat primul atac). Uneori se asociaza cu agorafobie (fobia de locuri deschise, poduri, tunele, calatoria cu autobuzul, trebul, masina sau situatii de unde iesirea poate fi dificila sau este greu sa se obtina ajutor).
Pacientul trebuie sa fie examinat medical inainte de a merge la psiholog pt a se exclude tulburarile fiziologice care sunt insotite de simptome similare atacului de panica (de exemplu: tahicardie, boala cardio-vasculara, stenoza mitrala, hipertensiune, atac de cord, atac cerebral, embolie pulmonara, edem pulmonar, astm, bronsita, hipoglicemie, sindrom premenstrual, sarcina, tumori carcinoide, epilepsie temporala, otita medie, anemie, intreruperea administrarii antidepresivelor, sedativelor, alcoolului, substantelor stimulante, cafeinism...).
Ar fi indicat sa-si faca analizele recomandate de medicul de familie.
Atacul de panica este mai putin dependent de context ca alte tulburari de anxietate - poate aparea si in somn, cele mai frecvente fiind la 1 noaptea- si de aceea pacientului ii este foarte dificil sa-si explice simptomele. Incearca initial sa si rezolve cum poate: daca a asociat atacul cu activitatea fizica, renunta la sport; daca l-a asociat cu anumite mijloace de tranport, evita sa le mai foloseasca. Uneori ajunge sa nu mai iasa din casa si recurge la alcool: se intampla des ca primul diagnostic pus sa fie cel de abuz de alcool, urmand ca apoi sa se descopere ca panica a fost cauza.
Panica are diverse explicatii, in functie de teoriile care stau la baza psihoterapiilor.
Terapia cognitiv-comportamentala este foarte eficienta in reducerea sau chiar eliminarea atacurilor de panica.
Explicatia atacului este considerata urmatoarea: se incepe cu o activare fiziologica normala (ameteli, respiratie precipitata, palpitatii, datorate functionarii normale a organismului, care are propriile lui "oscilatii", datorate stresului cotidian sau unor boli - cum ar fi cele mentionate mai sus -), iar persoana incepe sa-si interpreteze exagerat simptomele si sa faca - in mod constient sau inconstient - anumite evaluari de genul "Ceva nu e in regula cu mine", "Voi innebuni", "Imi pierd controlul". Aceste interpretari duc la hipervigilenta (concentrare excesiva pe senzatiile interne), iar hipervigilenta duce la senzatii fizice si ingrijorare sporita. Se ajunge la "alarma falsa": "Voi avea un atac de panica! Voi muri!" si abia apoi se traieste atacul, resimtit ca fiind ceva oribil, de nesuportat, groaza in fata unei morti iminente...
Apare anxietatea anticipatorie, care duce la evitarea situatiilor care incomodeaza/ in care a fost experientiat sau se anticipeaza ca va creste riscul de a avea atacul. Evitarea duce la linistire, pe moment si, astfel, ea devine o recompensa care faciliteaza mentinerea tulburarii. Prin evitare se rateaza ocaziile de a invata din experienta ca atacul poate sa apara sau poate sa nu apara, iar cand apare il putem tolera(desi cu greu): dureaza cateva minute, are un varf si apoi scade in intensitate.
In aceasta forma de terapie se face o ierarhie a fricii si se va incepe expunerea la fiecare situatie, mai intai in imaginar, plecand de la cele mai usor de suportat. Se va asocia fiecare situatie cu relaxarea sau un discurs interior de linistire. Uneori se induce panica (pacientul este rugat sa hiperventileze, iar apoi va respira intr-o punga de hartie prin care se restabileste echilibrul de CO2 si se sfarseste atacu). Exista destule tehnici, iar un terapeut bun le va adapta la fiecare pacient.
Panica se poate rezolva in cateva sedinte, daca au fost putine atacuri, iar persoana este motivata si nu evita expunerile."
Sfatul meu este urmatorul: inainte sa apelati la medicamente, care au si efecte adverse, oferiti-va sansa parcurgerii unor sedinte de terapie (pot fi necesare de la 8-10 la 20 sau mai multe)!
Mult succes!
psih. Ana Badita
Un ajutor de incredere este produsul Extravalerianic Biofarm CARDIO, capsule moi. In cazul unui atac de panica, acesta induce rapid o stare de calm, are un efect ușor vasodilatator, ușurează respirația.
Capsula se tine sub limba pentru eliberarea continutului si obtinerea unui efect rapid, in aprox 5 minute, ceea ce este ideal in cazul atacului de panica. Acest produs este pentru mine ff util in combaterea senzațiilor de PANICĂ, a EMOȚIILOR PUTERNICE, a MANIFESTĂRILOR CARDIACE DE NATURĂ PSIHOGENĂ (presiune si durere in piept cauzate de panica).
Multa Sanatate!
Capsula se tine sub limba pentru eliberarea continutului si obtinerea unui efect rapid, in aprox 5 minute, ceea ce este ideal in cazul atacului de panica. Acest produs este pentru mine ff util in combaterea senzațiilor de PANICĂ, a EMOȚIILOR PUTERNICE, a MANIFESTĂRILOR CARDIACE DE NATURĂ PSIHOGENĂ (presiune si durere in piept cauzate de panica).
Multa Sanatate!
eu recomand in particular o terapie , pe care eu am facut-o, lucrand metode pe ;fricile, sentimentele,
trumele, amintirile , gandurile mele.Terapia o face o terapeuta, la distanta prin telefon si email.dureaza o luna si scapi definitiv.Altfel stai toata viata in stres si boala.Astept in privat , nu pot lasa aici adresa, telefon.
trumele, amintirile , gandurile mele.Terapia o face o terapeuta, la distanta prin telefon si email.dureaza o luna si scapi definitiv.Altfel stai toata viata in stres si boala.Astept in privat , nu pot lasa aici adresa, telefon.
Nu exista un singur raspuns la intrebarea : care e cel mai bun tratament in atacul de panica. Exista atacuri de panica ce raspund foarte bine la sesiunile psihoterapie, dupa cum exista atacuri de panica la care e necesara medicatia antidepresiva pentru a depasi obstacolul. Intre medicamentele antidepresive sunt unele ce au demonstrat o eficacitate mai mare decat altele insa nici asta nu e neaparat o regula general valabila. Un tratament ce si-a demonstrat superioritatea la majoritatea pacientilor nu inseamna ca o sa aiba un efect garantat si asupra ta. Inseamna doar ca probabilitatea de a avea efect e mai mare.
In atacurile de panica ce nu sunt foarte severe (si in multe forme de anxietate), psihoterapia are o eficacitate similara cu cea medicatiei. In atacurile de panica severe e necesar de obicei ca tratamentul medicamentos antidepresiv sa calmeze initial situatia, pentru ca psihoterapia sa o stabilizeze si sa reduca riscul de recidiva.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata ta
In atacurile de panica ce nu sunt foarte severe (si in multe forme de anxietate), psihoterapia are o eficacitate similara cu cea medicatiei. In atacurile de panica severe e necesar de obicei ca tratamentul medicamentos antidepresiv sa calmeze initial situatia, pentru ca psihoterapia sa o stabilizeze si sa reduca riscul de recidiva.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata ta
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 3atacul de panica, frica de anestezie
- 5Cand rad ma ia ameteala rau
- 3atacul de panica
- 11Adevarat sau fals?
- 9Am atacuri de panica, agorafobie. Astept un raspuns!
- 10Derapaj social
- 10un pacient pierdut
- 5senzatia de ameteala continua si cateodata panica
- 4Cand ma supar foarte tare, lesin
- 4Terapie si medicamente pentru atacurile de panica ?
- 14uneori am dureri de inima cand incerc sa respir adanc
- 1Viroza sau alt ceva?
- 4Atacuri de panica, fumat + ameteli, transpiratie
- 255Ganduri de care nu pot sa scap. Ce am? Mai e cineva ca mine?
- 10Atacuri de panica
- 29Ameteala, stare de betie, slabiciune, oboseala excesiva, tensiune oculara
- 3Anxietate, atacuri de panica, stres post-traumatic
- 6Anxietate
- 5Atacuri de panica foarte puternice
Mai multe informații despre: Atacurile de panica
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: