Anxietate oribila
Oribile mai sunt simptomele anxietatii si oribila mai e lupta pentru a te comporta normal in societate, cand esti acaparata de simptomele ei distrugatoare. Tin minte si acum de parca ieri s-a intamplat, cat de grav ajunsesem anul trecut cu anxietatea, era dusa la extrem chiar, devenise de nestapanit, era un cosmar total. La liceu ma apucau cele mai oribile atacuri de panica exact in ore, nu mai suportam privirile critice ale celorlalti (am si foarte multi dusmani desi nu am facut nimic sa merit asta, din contra, mereu am fost buna si am ajutat cu bani si sfaturi pe toata lumea, cu toata sustinerea si incurajarea mea in diferite situatii, le-am imprumutat haine si tot felul de gesturi am facut ca sa le fie bine), ei insa mereu m-au descurajat. Toata lumea m-a dezamagit treptat: prietenii, fostul iubit, colegii. Anul trecut eram clasa a 11-a si pur si simplu nu ma mai puteam controla in ore, faceam atacuri de panica si imi tremura capul de emotii, nu puteam sa mai vorbesc cu multa lume si sa ma misc normal de teama sa nu tremur iar si sa fiu ridicola sau sa par nebuna delegat. Asa ca incepusem sa stau culcata cu capul pe banca in majoritatea pauzelor cu pretextul ca imi este somn sau ca sunt obosita. Relatia mea se destramase, prietenii se faceau ca ploua la nevoie, familia ma critica mai mereu ca sunt o lenesa si cer macarea la pat si bani in exces, colegii ma faceau pitipoanca, fitoasa, proasta etc. Daca aveam proiecte de prezentat simteam ca o sa mor de emotii in fata clasei si ca pierd controlul si eram ridicola, asa ca preferam sa lipsesc in ziua cand am proiect de prezentat in fata clasei si sa-i las pe restul din echipa sa prezinte fara mine. Cand nu am mai rezistat mi-am facut analize, iar ele au iesit perfect asa ca am apelat la psiholog si psihiatru. In prezent sunt clasa a 12-a si desi lumea ma uraste in continuare am reusit sa supravietuiesc cu anxiar de care am devenit dependenta si il iau deja de un an, dar ma tem ca fara el iar o sa ajung cum eram anul trecut, acum macar pot sa vorbesc fara sa tremur si sa imi fie rau, la psiholog ma duc tot de aproape un an dar degeaba, dar ma mai duc cateva luni si incetez ca e fara rost. De vindecat nu sper sa ma mai vindec vreodata, dar macar sunt in viata si nu m-am sinucis sa ii distrug pe bunicii mei care mi-au oferit totul si m-au crescut de mica (parintii sunt despartiti), bunicii avand o situatie financiara foarte buna si facultate m-au luat sa ma creasca ei, desigur ca nu sper sa fie ai mei vreodata mandri de mine ca ajung ca ei pentru ca eu sunt proasta, frumoasa dar proastaaa, dar macar i-am linistit ca sunt mai bine cu anxietatea! Tot ce am scris aici am scris pentru ca mi face placere sa vorbesc cu persoane cu probleme similare, asa ca sper sa imi raspundeti si eventual sa imi lasati un id de mess, sfaturi nu am pretentie sa-mi dati ca nu am leac oricum, sunt un caz ratat, mai dau si la psihologie, halal psiholog ce o sa fiu...in fine...astept un semn de la persoane cu probleme ca si ale mele.
3 comentarii
Buna dimi.Dolli,
1. VOR fii sigur bunicii-mandri de tine- pt ceeace au investit frumos in tine si macar pt asta, arata-le ca esti si poti fii ok;
2. CUM sa NU te vindeci niciodata?!?...nu acum-zic- pe termen f scurt pt ca "te simti singura".?!? si probabil ca ASA si esti.
3.propunere:
- socializeaza pe fb cu tineri -NU cu aceleasi "probleme".FARA sa le povestesti ce si cum..vb vorbe...orice..
- sigur un iubit, te va scoate din aceasta stare si-ti va fi bine, chiar f bine...cu conditia sa NU-I zici cat poti de mult nimic..pt ca astfel iar si iar iti vei REaminti de aceste problemioare...si nu-i ok.
Iti doresc sa fii iubita, sa iubesti si sa lasi mesaj ca te-ai indragostit.
ABIA atunci vei fii ok.
1. VOR fii sigur bunicii-mandri de tine- pt ceeace au investit frumos in tine si macar pt asta, arata-le ca esti si poti fii ok;
2. CUM sa NU te vindeci niciodata?!?...nu acum-zic- pe termen f scurt pt ca "te simti singura".?!? si probabil ca ASA si esti.
3.propunere:
- socializeaza pe fb cu tineri -NU cu aceleasi "probleme".FARA sa le povestesti ce si cum..vb vorbe...orice..
- sigur un iubit, te va scoate din aceasta stare si-ti va fi bine, chiar f bine...cu conditia sa NU-I zici cat poti de mult nimic..pt ca astfel iar si iar iti vei REaminti de aceste problemioare...si nu-i ok.
Iti doresc sa fii iubita, sa iubesti si sa lasi mesaj ca te-ai indragostit.
ABIA atunci vei fii ok.
Draga Doll, nu sunt medic si nu iti pot da un sfat specializat insa cred ca tu trebuie sa mai lucrezi la increderea in sine, aceasta fiind sursa anxietatii tale, totul pus pe fondul unui esec sentimental.
Din modul in care te exprimi si bagajul genetic mentionat, arata ca nu esti deloc proasta asa cum te consideri tu, ba din contra.. Gandeste-te la tine mai mult si nu mai pune accent pe asa zisi amici, colegi, viata merge inainte si cel mai probabil pe foarte multi dintre ei nu ii vei mai revedea dupa liceu asa ca merita oare sa te autodistrugi gandindu-te atat de mult la parerea lor despre tine? Cat despre iubit, cu siguranta nu este ultimul. Fii pozitiva, iubeste-te pe tine insuti, creste-ti increderea in tine.. Incearca sa inveti cat mai mult pentru a fi sigura pe tine 100% atunci cand ai de prezentat un proiect ori esti ascultata de intreaga clasa. Toata neincrederea asta in tine insuti o sa dispara cu varsta, treci doar printr-o perioada mai sensibila a vietii tale, atunci cand parerea celorlati despre tine conteaza prea mult si iti distorsioneaza perceptia cu privire la propria persoana. Vei vedea ca prietenii conteaza foarte putin in viata, ca familia si iubitul, sotul ( atunci cand il vei gasi pe cel predestinat) propria ta familie va fi de fapt centrul universului tau.
Din modul in care te exprimi si bagajul genetic mentionat, arata ca nu esti deloc proasta asa cum te consideri tu, ba din contra.. Gandeste-te la tine mai mult si nu mai pune accent pe asa zisi amici, colegi, viata merge inainte si cel mai probabil pe foarte multi dintre ei nu ii vei mai revedea dupa liceu asa ca merita oare sa te autodistrugi gandindu-te atat de mult la parerea lor despre tine? Cat despre iubit, cu siguranta nu este ultimul. Fii pozitiva, iubeste-te pe tine insuti, creste-ti increderea in tine.. Incearca sa inveti cat mai mult pentru a fi sigura pe tine 100% atunci cand ai de prezentat un proiect ori esti ascultata de intreaga clasa. Toata neincrederea asta in tine insuti o sa dispara cu varsta, treci doar printr-o perioada mai sensibila a vietii tale, atunci cand parerea celorlati despre tine conteaza prea mult si iti distorsioneaza perceptia cu privire la propria persoana. Vei vedea ca prietenii conteaza foarte putin in viata, ca familia si iubitul, sotul ( atunci cand il vei gasi pe cel predestinat) propria ta familie va fi de fapt centrul universului tau.
Esta o confruntare grea pacient -medic. in Romania nu este recunoscut ADHD-ul la adult, ca fiind o boala.de aceea medicii recomanda calmante, ce nu imbunatatesc calitatea omului.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 50Xanax = dependenta?
- 4anxietate generalizata
- 20atac de panica - stare anxioasa depresiva (va rog ajutati-ma)
- 41Tremuratul mainilor
- 5anxietate anticipatorie
- 18Anxietate
- 11efecte secundare ale medicatiei sau manifestarea afectiunii
- 215Grup de suport pentru depresie, anxietate
- 31Cipralex, cat de bun este?
- 1Anxietate Sexuala.
- 8anxietatea, depresia pot fi vindecate cu ajutorul afirmatiilor pozitive?
- 5Cipralex-pe termen lung?
- 9Anxietate depresie
- 6stare de disconfort-durere surda in zona sternului care uneori se amplifica in durere acuta
- 2Dureri de cap din cauza anxietăţii?
- 7Atacuri de panica
- 5Anxietate
- 6Posibila tulburare bipolara
- 16Anxietate generalizata. E normal sa ma simt rau dupa 1 an jumate de tratament?
- 4O părere - parapareză spastică și anxietate și atacuri de panică
Mai multe informații despre: Anxietatea
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: