Ajutor! Atac Panic, Anxietate si Depresie
@ Bianca
Bipolarilor nu le este frica ca vor face o boala mai grava. Nu ai simptome de tab.
Bipolarilor nu le este frica ca vor face o boala mai grava. Nu ai simptome de tab.
Si gandurile care apar in mintea mea? Multe si aleatoriu..trec de la un gand la altul..o melodie care nu pot sa o oprrsc..astea de c le am? :(
Astea m au speriat acum..
Dorm si putin..5-6 ore..dimineata nu pic de somn dar nici energie nu am..
Car dureaza virajul de la depresie la manie sau hipo?
Cum pot sa mi dau seama cand ceva e in neregula cu mine? :(
Astea m au speriat acum..
Dorm si putin..5-6 ore..dimineata nu pic de somn dar nici energie nu am..
Car dureaza virajul de la depresie la manie sau hipo?
Cum pot sa mi dau seama cand ceva e in neregula cu mine? :(
Bianca86, ma gandesc poate e vorba despre tulburari obsesiv compulsive: "Tot în categoria tulburărilor anxioase este încadrată şi tulburarea obsesiv-compulsivă, caracterizată de obsesii (idei, gânduri, impulsuri sau imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive sau inadecvate şi care cauzează anxietate sau detresă marcată) şi compulsii (comportamente repetitive sau acte mentale al căror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa şi nu cel de obţinere a plăcerii sau a gratificării).
Caracterul intrusiv şi inadecvat al obsesiilor se referă la faptul că acestea, mai ales conţinutul lor, îi este străin individului, nu se află sub controlul său şi nu şi-l doreşte. Însă individul este capabil să recunoască faptul că obsesiile sunt produsul propriei sale minţi şi nu sunt impuse din afară (ca inserţia de gânduri)."
Caracterul intrusiv şi inadecvat al obsesiilor se referă la faptul că acestea, mai ales conţinutul lor, îi este străin individului, nu se află sub controlul său şi nu şi-l doreşte. Însă individul este capabil să recunoască faptul că obsesiile sunt produsul propriei sale minţi şi nu sunt impuse din afară (ca inserţia de gânduri)."
Vorbeste cu medicul tau. Poate fi de la Cipralex si ti-l poate schimba.
Am vb cu medicu..a zis ca nicu vb de Tab..si daca e de la Cipralex vor trece in curand
Acum an dormit 8 ore..m am odihnit..dar tot m am trezit cu o melodie in cap si cu multe ganduri asa care dau navala in mintea mea..
Stiu ca asta cu gandurile este semn de Tab..dar alte manifestatii nu am...
Tu c parere ai Clara? Ca sigur sti mai bine
Te imbratisez cu drag !
Acum an dormit 8 ore..m am odihnit..dar tot m am trezit cu o melodie in cap si cu multe ganduri asa care dau navala in mintea mea..
Stiu ca asta cu gandurile este semn de Tab..dar alte manifestatii nu am...
Tu c parere ai Clara? Ca sigur sti mai bine
Te imbratisez cu drag !
Si mie mi se amesteca gandurile daca iau prea mult timp ad-uri.
Parerea mea e ca trebuia sa iti schimbe Cipralexul dar doctorul stie mai bine ce face. Ai incredere in el.
Nu am auzit de cazuri de anxietate care au dat in tulburare afectiva bipolara, ci doar de cazuri de depresie.
Nu cred ca ai tulburare bipolara. Cred ca e un efect de la Cip.
Si eu te imbratisez!
Parerea mea e ca trebuia sa iti schimbe Cipralexul dar doctorul stie mai bine ce face. Ai incredere in el.
Nu am auzit de cazuri de anxietate care au dat in tulburare afectiva bipolara, ci doar de cazuri de depresie.
Nu cred ca ai tulburare bipolara. Cred ca e un efect de la Cip.
Si eu te imbratisez!
Buna, stiu exact cu ce confrunti ca si eu m am confruntat cu asa ceva acum un an jumate, 2 ani, nu mai imi aduc exact aminte. Ideea este ca totul este in mintea ta, incearca sa nu te mai gandesti la toate prostiile care iti trec prin cap. Eu am luat anxiar si serlift, pentru ca lucrez la o multinationala, lucrez cu oamenii si nu puteam sa astept la tratament naturist. Si toata treaba este sa gandesti pozitiv si ca toate astea sunt doar in mintea noastra.si azi la fel am fost anxios toata ziua, dar ce trebuia sa fac sa ma bag intr-un colt si sa stau acolo?? Am treaba, am oamenii care se bazeaza pe mine, am de atins obiective, am familie, am iubita, am viata cu alte cuvinte, nu pot sa ma interiorizez si sa raman acolo, ca de imi e frica sau am un atac de panica sau sunt anxios, trec peste ca am de facut ceva cu viata mea, nu sa sa imi fie frica de inchiluiri din mintea mea. Nu mai cititi toate balariile pe net, ca daca stai sa cauti mult ajungi sa ai yoate bolile din lume si vreo 3-4 pe care doar cainii si pisicile le fac. Asa ca live the live to the fullest !!
Numai de bine, si totul este doar in mintea noastra !!
Numai de bine, si totul este doar in mintea noastra !!
@gabriel
Multumesc de incurajare..conteaza mult sa stiu ca nu am o problema si ca au mai fost si altii ca mine
Tu esti ok acum? Cat ai tinut tratamentu?
Multumesc de incurajare..conteaza mult sa stiu ca nu am o problema si ca au mai fost si altii ca mine
Tu esti ok acum? Cat ai tinut tratamentu?
Da, totul este ok, 6 luni, mai am stari aiurea fin cand in cand, si azi am avut toata ziua, dar asta este nu avem ce sa facem, e doar o stare si trebuie sa treci peste, gandeste-te la cat de frumoasa este viata si ca merita traita din plin
Ma bucur sa aud ca esti ok Gabriel..sper sa fiu si eu..atacuri de panica nu mai fac dar am ramas cu o frica de boli psihice de nui adevarat..sunt in tratament cu Cipralex de 1 luna..se vad imbunatatiri dar inca mai am anxietatea asta care nu reusesc sa o scot din minte :(
Eu sunt la 2 tura de Cipralex..prima oara a fost ok..sper sa fie si acum..:(
Eu sunt la 2 tura de Cipralex..prima oara a fost ok..sper sa fie si acum..:(
Nu te mai gandii la asa ceva, ca anxietatea si atacurile de panica, tnu te inebunesc, si nici nu ai sa ajungi la sandilai sau Doamne fereste!! Continua tratamentul, infrunta fricile, si anxietatea este prezenta doar daca ii permiti, cand te simti asa vb cu cineva care te stimuleaza si asa mai departe, si ai sa observi ca in 5-10 minute nu mai ai nimic. Si infruntr-o!! Ca foar asa scapi de ea
Acest comentariu l-am mai postat intr-o alta sectiune(sper ca nu e o problema), dar nu mi-am dat seama ca era vechi topicul. Il postez si aici pentru ca e un topic citit si sper ca ceea ce scriu sa fie de folos si altora care au probleme de genul acesta sau care tin de domeniul psihiatriei.
Voi scrie cele ce urmeaza, in numele sotului meu, care din cauza unei uscaciuni oculare ridicate, nu poate sta foarte mult in fata unui calculator, dar isi doreste sa transmit aceste lucruri, in speranta ca vor ajuta si pe altii. Scriu si pentru ca, acum cateva luni, cautam disperata pe forum, pareri referitoare la evolutia celor care urmeaza tratament psihiatric pentru depresie, anxietate si insomnie si m-am lovit de neputinta unora de a se vindeca, de expresia "ma simt ca o leguma", de stari accentuate de anxietate, depresie, chiar si suicid etc.
Povestea sotului meu a inceput in urma cu 15 ani. Sotul meu e o fire perfectionista, sensibila, introvertita, obsesiv compulsiva, care a incercat sa exceleze in tot ceea ce a facut, dar in anul II din facultate a inceput sa isi dea seama ca incepe adevarata viata, departe de bratele protectoare ale familiei. Noptile nedormite in perioada licentei plus infruntarea vietii adevarate, au dus la perturbarea somnului. La sfatul unei persoane mature, care nu inseamna neaparat ca e si inteleapta, a luat diazepam si si-a reglat din nou somnul. Neinformat despre consecinte, a luat ori de cate ori a fost nevoie, devenind in scurta perioada dependent. Diazepamul a fost combinat apoi cu melatonina, bien dormir, calciu, magneziu etc. si ocazional cu alcool. Chiar daca lua diazepam, somnul venea greu, uneori dupa 2 ore de vanzoleala in pat. Treptat i s-a instalat si o stare de nervozitate in ultimii 3 ani(el fiind o persoana calma, exceptand perioada in care consuma alcool si avea uneori un ton ridicat si ataca anumite persoane verbal, ceea ce nu ar fi facut-o daca era "treaz". Ne dam seama acum, ca defapt s-a datorat faptului ca le combina pe cele doua). I s-a produs si o uscaciune a ochilor, destul de accentuata(de la benzodiazepine, am tras noi concluzia), facandu-i viata si mai grea, pentru ca i-a redus foarte mult din placerea vietii actuale, sa zic asa(uitat la tv), ingreunandu-i si munca la calculator foarte mult.Vara dormea mai bine, dar iarna se odihnea mai greu si era usor depresiv.
Incepand insa din iarna lui 2016, a inceput sa se accentueze foarte mult depresia si anxietatea fata de social, viitor, lua cate doua diazepame(fara efect), ajungand sa doarma pe noapte si maxim o ora. Viata a inceput sa i se para un chin. Probleme financiare, nopti nedormite, dureri de cap si ochi. Sotul meu a devenit un zombie, o leguma, pe care nu il mai interesa absolut nimic. Statea in fiecare seara, cu mintea ratacita, cu 3 beri in fata, iar apoi lua diazepam si se trezea mai frant ca niciodata. Era distrus. Se afla pe marginea prapastiei, gata sa se arunce(dupa cum am aflat ulterior de la el. Nu isi mai dorea sa traiasca, nu mai avea speranta, nu credea ca are cum sa iasa din haul in care se afla, era neputincios, ajunsese depresiv si anxios). De cateva luni nu a mai zambit, nici macar fetitei lui. I-am spus ca nu se mai poate asa, si ca are nevoie de un psihiatru. Nu i-a pasat, pana intr-o dimineata, dupa una din serile in care a domit cate o ora(mentionez ca ziua nu putea sa adoarma deloc), l-am gasit pe marginea patului zicand ca merge la psihiatru.
Parintii lui, oameni f.credinciosi, au trecut inainte pe la o manastire, unde chiar un calugar i-a dat numele unui psihiatru, la care a apelat chiar si el. Psihiatrul i-a spus, pentru ca a venit asa de tarziu, adica a lasat 15 ani sa treaca, tratamentul va dura 2 ani(ar fi putut dura doar cateva saptamani, daca venea la timp). Sotul meu, dupa ce a iesit din cabinet, a plans, pentru prima data dupa foate multa vreme. A adunat in el atata suferinta. Era pasul spre acceptarea ca are nevoie sa fie ajutat, ca el singur nu poate.
In prima noapte dupa inceperea tratamentului, s-a trezit mai panicat ca niciodata. A venit la mine(eu dorm cu copilul in camera, iar el singur) si m-a imbratisat, era f speriat, inima ii batea tare. Dar a inceput sa doarma, ca un om normal, dupa multi, multi ani. Unul din efectele adverse, ale unui medicament prescris a fost diareea si urinare excesiva, dar i s-a schimbat medicamentul si a devenit doar constipat.A inceput sa doarma, sa se linisteasca, dar era foarte obosit, abia isi facea activitatile, se tragea pe sine efectiv. Dar treptat a inceput sa prinda chef, energie. Apoi a urmat o a doua vizita la psihiatru, care spre surprinderea noastra, i-a crescut doza. A redevenit obosit, dar depresia a inceput sa ii dispara si mai mult, la fel si anxietatea, iar de dormit, dormea ca un bebelus. Din luna august, a devenit si mai activ, cu dorinta de a face tot felul de lucruri, normale de altfel. Acum i s-a redus doza, urmand in decembrie sa i se reduca si mai mult, apoi se va trece pe amestec de plante. Oboseala peste zi i s-a redus mult, persistand doar uscaciunea oculara, destul de intensa(nu e obligatoriu sa se manifeste la alte persoane). El spune ca depresia e ste 0, insomnia 0, iar anxietatea a mai ramas f. putina, cand se pregateste de culcare. Alcool nu a mai consumat si nu va mai consuma vreodata. Dupa aceste 4 luni de tratament pe care le-a facut pana acum, se simte mai bine decat s-a simtit vreodata in ultimii 15 ani de viata.
Psihiatrul l-a felicitat pentru perseverenta cu care a urmat tratamentul( e vital sa se respecte medicatia, exact cum spune medicul) si l-a rugat sa dezvaluie si altora evolutia lui pozitiva, pentru ca din pacate se pierd vieti. Uneori nu putem de unii singuri, sa infruntam problemele. Vreau sa mai zic, ca o importanta majora in vindecarea lui, o are si intarirea credintei in Dumnezeu. El avea bazele, dar a devenit cu timpul extrem de confuz si s-a indepartat mult de credinta, nemaiavand de ce sa se agate. Si-a recladit credinta in timpul acesta. Daca avem o credinta puternica, zic eu ca vom avea si o stabilitate psihica, mai ales in aceste vremuri haotice.
Sper sa ajute pe cei care au nevoie si nu stiu cum sa procedeze si se simt pierduti. Sper si ca dupa terminarea tratamentului, sotul meu sa fie la fel. Ii multumesc lui Dumnezeu si dnei doctor, ca mi-au facut sotul sanatos.
Voi scrie cele ce urmeaza, in numele sotului meu, care din cauza unei uscaciuni oculare ridicate, nu poate sta foarte mult in fata unui calculator, dar isi doreste sa transmit aceste lucruri, in speranta ca vor ajuta si pe altii. Scriu si pentru ca, acum cateva luni, cautam disperata pe forum, pareri referitoare la evolutia celor care urmeaza tratament psihiatric pentru depresie, anxietate si insomnie si m-am lovit de neputinta unora de a se vindeca, de expresia "ma simt ca o leguma", de stari accentuate de anxietate, depresie, chiar si suicid etc.
Povestea sotului meu a inceput in urma cu 15 ani. Sotul meu e o fire perfectionista, sensibila, introvertita, obsesiv compulsiva, care a incercat sa exceleze in tot ceea ce a facut, dar in anul II din facultate a inceput sa isi dea seama ca incepe adevarata viata, departe de bratele protectoare ale familiei. Noptile nedormite in perioada licentei plus infruntarea vietii adevarate, au dus la perturbarea somnului. La sfatul unei persoane mature, care nu inseamna neaparat ca e si inteleapta, a luat diazepam si si-a reglat din nou somnul. Neinformat despre consecinte, a luat ori de cate ori a fost nevoie, devenind in scurta perioada dependent. Diazepamul a fost combinat apoi cu melatonina, bien dormir, calciu, magneziu etc. si ocazional cu alcool. Chiar daca lua diazepam, somnul venea greu, uneori dupa 2 ore de vanzoleala in pat. Treptat i s-a instalat si o stare de nervozitate in ultimii 3 ani(el fiind o persoana calma, exceptand perioada in care consuma alcool si avea uneori un ton ridicat si ataca anumite persoane verbal, ceea ce nu ar fi facut-o daca era "treaz". Ne dam seama acum, ca defapt s-a datorat faptului ca le combina pe cele doua). I s-a produs si o uscaciune a ochilor, destul de accentuata(de la benzodiazepine, am tras noi concluzia), facandu-i viata si mai grea, pentru ca i-a redus foarte mult din placerea vietii actuale, sa zic asa(uitat la tv), ingreunandu-i si munca la calculator foarte mult.Vara dormea mai bine, dar iarna se odihnea mai greu si era usor depresiv.
Incepand insa din iarna lui 2016, a inceput sa se accentueze foarte mult depresia si anxietatea fata de social, viitor, lua cate doua diazepame(fara efect), ajungand sa doarma pe noapte si maxim o ora. Viata a inceput sa i se para un chin. Probleme financiare, nopti nedormite, dureri de cap si ochi. Sotul meu a devenit un zombie, o leguma, pe care nu il mai interesa absolut nimic. Statea in fiecare seara, cu mintea ratacita, cu 3 beri in fata, iar apoi lua diazepam si se trezea mai frant ca niciodata. Era distrus. Se afla pe marginea prapastiei, gata sa se arunce(dupa cum am aflat ulterior de la el. Nu isi mai dorea sa traiasca, nu mai avea speranta, nu credea ca are cum sa iasa din haul in care se afla, era neputincios, ajunsese depresiv si anxios). De cateva luni nu a mai zambit, nici macar fetitei lui. I-am spus ca nu se mai poate asa, si ca are nevoie de un psihiatru. Nu i-a pasat, pana intr-o dimineata, dupa una din serile in care a domit cate o ora(mentionez ca ziua nu putea sa adoarma deloc), l-am gasit pe marginea patului zicand ca merge la psihiatru.
Parintii lui, oameni f.credinciosi, au trecut inainte pe la o manastire, unde chiar un calugar i-a dat numele unui psihiatru, la care a apelat chiar si el. Psihiatrul i-a spus, pentru ca a venit asa de tarziu, adica a lasat 15 ani sa treaca, tratamentul va dura 2 ani(ar fi putut dura doar cateva saptamani, daca venea la timp). Sotul meu, dupa ce a iesit din cabinet, a plans, pentru prima data dupa foate multa vreme. A adunat in el atata suferinta. Era pasul spre acceptarea ca are nevoie sa fie ajutat, ca el singur nu poate.
In prima noapte dupa inceperea tratamentului, s-a trezit mai panicat ca niciodata. A venit la mine(eu dorm cu copilul in camera, iar el singur) si m-a imbratisat, era f speriat, inima ii batea tare. Dar a inceput sa doarma, ca un om normal, dupa multi, multi ani. Unul din efectele adverse, ale unui medicament prescris a fost diareea si urinare excesiva, dar i s-a schimbat medicamentul si a devenit doar constipat.A inceput sa doarma, sa se linisteasca, dar era foarte obosit, abia isi facea activitatile, se tragea pe sine efectiv. Dar treptat a inceput sa prinda chef, energie. Apoi a urmat o a doua vizita la psihiatru, care spre surprinderea noastra, i-a crescut doza. A redevenit obosit, dar depresia a inceput sa ii dispara si mai mult, la fel si anxietatea, iar de dormit, dormea ca un bebelus. Din luna august, a devenit si mai activ, cu dorinta de a face tot felul de lucruri, normale de altfel. Acum i s-a redus doza, urmand in decembrie sa i se reduca si mai mult, apoi se va trece pe amestec de plante. Oboseala peste zi i s-a redus mult, persistand doar uscaciunea oculara, destul de intensa(nu e obligatoriu sa se manifeste la alte persoane). El spune ca depresia e ste 0, insomnia 0, iar anxietatea a mai ramas f. putina, cand se pregateste de culcare. Alcool nu a mai consumat si nu va mai consuma vreodata. Dupa aceste 4 luni de tratament pe care le-a facut pana acum, se simte mai bine decat s-a simtit vreodata in ultimii 15 ani de viata.
Psihiatrul l-a felicitat pentru perseverenta cu care a urmat tratamentul( e vital sa se respecte medicatia, exact cum spune medicul) si l-a rugat sa dezvaluie si altora evolutia lui pozitiva, pentru ca din pacate se pierd vieti. Uneori nu putem de unii singuri, sa infruntam problemele. Vreau sa mai zic, ca o importanta majora in vindecarea lui, o are si intarirea credintei in Dumnezeu. El avea bazele, dar a devenit cu timpul extrem de confuz si s-a indepartat mult de credinta, nemaiavand de ce sa se agate. Si-a recladit credinta in timpul acesta. Daca avem o credinta puternica, zic eu ca vom avea si o stabilitate psihica, mai ales in aceste vremuri haotice.
Sper sa ajute pe cei care au nevoie si nu stiu cum sa procedeze si se simt pierduti. Sper si ca dupa terminarea tratamentului, sotul meu sa fie la fel. Ii multumesc lui Dumnezeu si dnei doctor, ca mi-au facut sotul sanatos.
@loving nature
Multumim de raspuns..este un caz pozitiv si este bine sa vedem ca se poate trece peste
Ce tratament ia sotu Dvs ?
Si la ce psihiatru a fost?
Multumesc
Multumim de raspuns..este un caz pozitiv si este bine sa vedem ca se poate trece peste
Ce tratament ia sotu Dvs ?
Si la ce psihiatru a fost?
Multumesc
Imi cer scuze ca nu am raspuns. Abia azi am intrat sa vad daca s-a postat ceva.Psihiatrul este din Arad, dna Piros Ligia.Tratamentul este urmatorul: Paroxetina 20mg, alprazolam 05, tritico 150mg si nitrazepam. Sotul meu are de urmat o anumita schema, care se schimba, dupa un anumit timp. Dozajul este prescris de medic si e important sa nu fie luat de pe ureche. pot sa va spun in momentul de fata, ca este foarte energic si doarme in continuare, fara depresie si anxietate. cred ca se poate trece peste orice cu vointa, perseverenta si credinta.Bine ar fi sa fie vindecarea fara medicamente si psihiatrii, dar daca uneori nu mai exista resurse interioare sau forta sa le gasim, trebuie apelat si la cei de specialitate. Ma bucur ca ati citit mesajul si va ajuta cumva. Multa sanatate si putere sa treceti pestetoate.
Buna.Te înțeleg perfect pentru ca la 27 de ani împliniți fiind la locul de munca dintr-o data mi-a apărut o durere groaznica in piept și un nod in gât era in perioada pandemiei dar nu m-a afectat pandemia și stresul de la locul de munca lucrând in domeniul vânzărilor cu oameni agitati nerăbdători in fine m-am consumat foarte mult.Chiar după ce am simțit acel simptom de nod in gât si stare de rău mi-am dat seama ca este pe fond psihic si am vrut sa merg la psihiatru sa iau pastile dar mama mea nu a acceptat probabil nu i-a convenit că ma aflu in starea aceasta si nu a putut accepta.Am demisionat de la respectivul loc de munca și timp de un an de zile eu am dus povara fiecărei zile cu simptome grave in corp care între timp s-au transformat in niște arsuri groaznice in limba simptome psihosomatice pana când in vara anului 2021 am început sa ma simt foarte rău o săptămâna am avut insomnii groaznice creierul fiind deja foarte afectat nu am mai putut sa dorm deloc am avut atacuri de panica noapte de noapte și ulterior mi-au apărut gânduri suicidale pe care și in ziua de azi le am pentru ca ma simt rău am o depresie foarte adânca. Am decis atunci sa merg la psihiatru sa iau pastile sa ma mai calmez timp de 1 an jumătate le-am luat m-au ajutat dar ca efect m-am îngrășat 10 kg plus ca imi dădeau somnolenta dormeam foarte mult. Anul trecut in Octombrie 2022 le-am intrerupt dar am dureri groaznice de cap in fiecare zi dureri in piept nu am energie in fiecare zi de la simptomele astea am gânduri ca vreau sa plec de pe lumea asta doar ca nu am curaj sa imi fac rău..deși eu ma simt rău in fiecare zi și nu mai pot sa ies din starea aceasta mama se roagă in fiecare zi plâng foarte mult de la stările astea îi văd și pe ei supărați nu mai suport
Am și o relație de 7 ani el își dorește nunta copii și de la stările astea e posibil sa ne despărțim pentru ca dacă ma simt așa in fiecare zi ce sens are sa îi stric existența nu mai văd un viitor pentru mine boala asta te face sa nu mai vrei nimic sa simți ca nu mai poți sa faci nimic cu viața ta încearcă sa iei pastile o perioada sa vezi cum te simți..pe mine simt ca nu ma mai ajuta nimic am ajuns la un stadiu in care doar sa mor vreau atât.Pe mine pastilele m-au ajutat sa pot dormi din nou dar durerile mai ales după ce le-am lăsat le am si intense.Eu îți doresc sănătate si du-te la psihiatru încearcă nu ai nimic de pierdut eu am luat Cipralex faci o perioada tratament si vezi cum te simți le poți întrerupe pe parcurs dar măcar minim un an eu zic ca ai putea sa le iei.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 507Cipralex dependenta - solutii alternative
- 52Ameteli puternice cu stare de voma si stare de acru
- 3Insomnie, tahicardie, atacuri de panica...
- 20depresia si atacurile de panica
- 3durere de cap, nervozitate, depresie
- 6atac de panica sau alta tulburare?
- 3atacuri de panica
- 3depresie, atac de panica si terapia power ki
- 5Depresie, anxietate sau altceva?
- 14Mama mea de 78 de ani se sufoca
- 4Insomnie si poate axietate
- 1anxietate generalizata
- 8depresia
- 3legatura dintre ochi si atacuri de panica ??
- 0Anxios-depresiv Seroxat
- 15Mi-e rau, noaptea in somn. Mi-a fost si ziua dar noaptea ma sperie.
- 5un pic nedumerit
- 1Anxietate
- 8Atac de panica probleme cu inima sau plamanii ?
- 5Vitamina D, responsabila de atacurile de panica?
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Depresia depresie si anxietate
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Depresia postpartum (postnatală)
- Anxietatea
- Tulburarea de anxietate generalizata
- Tulburarea anxioasa datorata unei afectiuni medicale
- Atacurile de panica
- Depresia
- Ciclotimia - tulburarea ciclotimică
- Anxietatea de sănătate
- Atacul de panică în sarcină
- Sindromul depresiv major - schimbările patologice de la nivel cerebral
- Anxietatea și alimentația
- Anxietate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: