Fluvoxamina ar putea preveni formele severe de COVID-19
Potrivit unui studiu, fluvoxamina, un medicament antidepresiv, ar putea preveni deteriorarea pacienÈ›ilor cu COVID-19, scăzând riscul de spitalizare È™i de necesar de oxigen.
Rezultatele au fost publicate în Journal of the American Medical Association.
Studiul a inclus 152 de pacienÈ›i infectaÈ›i cu SARS-CoV-2, care au fost împărÈ›iÈ›i să primească fluvoxamină sau placebo. Potrivit rezultatelor, după 15 zile, niciunul dintre cei 80 de pacienÈ›i care au primit fluvoxamina nu a suferit o deteriorare clinică semnificativă. La polul opus, 6 (8,3%) dintre cei 72 de pacienÈ›i cărora li s-a administrat placebo au avut o evoluÈ›ie nefavorabilă a bolii, iar 4 au necesitat spitalizare.
Autorul studiului susține că pacienții care au luat fluvoxamină nu au dezvoltat tulburări ventilatorii serioase și nu au necesitat spitalizare. Deși majoritatea tratamentelor impotriva COVID-19 sunt studiate pentru formele severe de boală, este importantă și identificarea unor medicamente care să prevină spitalizările sau instituirea oxigenoterapiei la formele mai ușoare.
Fluvoxamina este frecvent utilizată în tratamentul tulburărilor obsesiv-compulsive (OCD), anxietății sociale È™i depresiei. Ea intră în categoria medicamentelor ce poartă denumirea de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). TotuÈ™i, spre deosebire de ISRS, fluvoxamina interacÈ›ionează cu o proteină denumită receptorul sigma-1, care ajută la reglarea răspunsului inflamator în organism.
Există mai multe mecanisme prin care fluvoxamina ar putea ajuta pacienÈ›ii cu COVID-19. Cercetătorii cred că cel mai important ar fi interacÈ›iunea cu receporul sigma-1, care reduce producÈ›ia de molecule inflamatorii. Astfel, efectele medicamentului asupra inflamaÈ›iei ar putea împiedică apariÈ›ia unui răspuns imun exagerat, care este raportat la unii pacienÈ›i cu COVID-19. MulÈ›i dintre aceÈ™ti bolnavi ajung să necesite spitalizare, iar unii chiar decedează.
ToÈ›i participanÈ›ii la studiu au rămas acasă pe parcursul studiului. Astfel, atunci când un pacient simptomatic reieÈ™ea pozitiv pentru infecÈ›ia cu SARS-CoV-2 È™i era inclus în studiu, echipa de cercetători ii administra fluvoxamină sau placebo la domiciliu, împreună cu un termometru, un aparat de măsurat tensiunea È™i un pulsoximetru. Scopul era tratarea È™i menÈ›inerea acestor bolnavi acasă, precum È™i prevenirea unei evoluÈ›ii severe a bolii.
Pe parcursul celor 2 săptămâni cât participanÈ›ii au luat fluvoxamină sau placebo, ei interactionau zilnic cu membrii echipei de cercetare, telefonic sau prin intermediul calculatorului. Ei puteau astfel să raporteze simptomele, nivelele de oxigen È™i semnele vitale. Dacă bolnavii acuzau dispnee sau erau spitalizaÈ›i pentru pneumonie, sau dacă saturaÈ›iile în oxigen scădeau sub 92%, atunci însemna ca starea lor se deteriora.
Rezultatele arată că niciun bolnav care a luat fluvoxamină nu s-a deteriorat clinic.
Cercetătorii vor începe un studiu la scară mai largă în următoarele săptămâni.
sursa: Science Daily
Rezultatele au fost publicate în Journal of the American Medical Association.
Studiul a inclus 152 de pacienÈ›i infectaÈ›i cu SARS-CoV-2, care au fost împărÈ›iÈ›i să primească fluvoxamină sau placebo. Potrivit rezultatelor, după 15 zile, niciunul dintre cei 80 de pacienÈ›i care au primit fluvoxamina nu a suferit o deteriorare clinică semnificativă. La polul opus, 6 (8,3%) dintre cei 72 de pacienÈ›i cărora li s-a administrat placebo au avut o evoluÈ›ie nefavorabilă a bolii, iar 4 au necesitat spitalizare.
Autorul studiului susține că pacienții care au luat fluvoxamină nu au dezvoltat tulburări ventilatorii serioase și nu au necesitat spitalizare. Deși majoritatea tratamentelor impotriva COVID-19 sunt studiate pentru formele severe de boală, este importantă și identificarea unor medicamente care să prevină spitalizările sau instituirea oxigenoterapiei la formele mai ușoare.
Fluvoxamina este frecvent utilizată în tratamentul tulburărilor obsesiv-compulsive (OCD), anxietății sociale È™i depresiei. Ea intră în categoria medicamentelor ce poartă denumirea de inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). TotuÈ™i, spre deosebire de ISRS, fluvoxamina interacÈ›ionează cu o proteină denumită receptorul sigma-1, care ajută la reglarea răspunsului inflamator în organism.
Există mai multe mecanisme prin care fluvoxamina ar putea ajuta pacienÈ›ii cu COVID-19. Cercetătorii cred că cel mai important ar fi interacÈ›iunea cu receporul sigma-1, care reduce producÈ›ia de molecule inflamatorii. Astfel, efectele medicamentului asupra inflamaÈ›iei ar putea împiedică apariÈ›ia unui răspuns imun exagerat, care este raportat la unii pacienÈ›i cu COVID-19. MulÈ›i dintre aceÈ™ti bolnavi ajung să necesite spitalizare, iar unii chiar decedează.
ToÈ›i participanÈ›ii la studiu au rămas acasă pe parcursul studiului. Astfel, atunci când un pacient simptomatic reieÈ™ea pozitiv pentru infecÈ›ia cu SARS-CoV-2 È™i era inclus în studiu, echipa de cercetători ii administra fluvoxamină sau placebo la domiciliu, împreună cu un termometru, un aparat de măsurat tensiunea È™i un pulsoximetru. Scopul era tratarea È™i menÈ›inerea acestor bolnavi acasă, precum È™i prevenirea unei evoluÈ›ii severe a bolii.
Pe parcursul celor 2 săptămâni cât participanÈ›ii au luat fluvoxamină sau placebo, ei interactionau zilnic cu membrii echipei de cercetare, telefonic sau prin intermediul calculatorului. Ei puteau astfel să raporteze simptomele, nivelele de oxigen È™i semnele vitale. Dacă bolnavii acuzau dispnee sau erau spitalizaÈ›i pentru pneumonie, sau dacă saturaÈ›iile în oxigen scădeau sub 92%, atunci însemna ca starea lor se deteriora.
Rezultatele arată că niciun bolnav care a luat fluvoxamină nu s-a deteriorat clinic.
Cercetătorii vor începe un studiu la scară mai largă în următoarele săptămâni.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 18-11-2020 | creare: 18-11-2020 | Vizite: 1240
Bibliografie
Fluvoxamine may prevent serious illness in COVID-19 patients, study suggests: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/11/201112113127.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Mecanismul prin care ucide noul coronavirus
- Hiperinflamația și deshidratarea pot juca un rol important în apariția durerilor de cap cronice la pacienții cu sindromul post-COVID-19
- Riscul de complicații cardiovasculare, crescut chiar și la un an distanță de la faza acută a bolii COVID-19
- Omicron va deveni tulpina dominantă a virusului SARS-CoV-2 la nivel global, în termin de maximum 5 luni
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Ce set de analize se fac după vindecarea de covid?
- S-a arătat la TV că molnupiravir tratează Covid 100%.De ce nu se aduce cat mai repede?
- Ajutați-mă! Se da antibiotic la Covid? Va mai putea respira singura?