Fitnessul cardiorespirator este asociat cu funcția cognitivă la vârsta a treia

Studiul publicat în British Journal of Sports Medicine sugerează că un nivel crescut de fitness cardiorespirator la vârstnici este asociat cu menținerea performanțelor cognitive în mai multe domenii cheie, susceptibile degradării odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatele indică faptul că această legătură se menține chiar și atunci când sunt luați în considerare factori importanți de risc, precum vârsta înaintată sau prezența genei APOE4, cunoscută pentru asocierea sa cu declin cognitiv și risc crescut de boală Alzheimer.
Studiul a inclus 648 de adulți cu vârsta cuprinsă între 65 și 80 de ani, fără tulburări cognitive. Obiectivul principal a fost evaluarea asocierii dintre nivelul de fitness cardiorespirator și performanța la teste neuropsihologice care vizau cinci domenii cognitive majore: viteza de procesare a informațiilor, memoria de lucru, procesarea vizuospatială, memoria episodică și funcția executivă cu controlul atenției. Fitnessul cardiorespirator a fost definit prin consumul maxim de oxigen (VO2max) măsurat în timpul unui test efort pe bandă de alergare, iar abilitățile cognitive au fost investigate printr-o baterie amplă de teste standardizate, administrate pe parcursul a două zile.

Participanții studiați erau în majoritate femei, cu un nivel ridicat de educație (aproximativ 16 ani de studiu). Aproximativ 15% dintre aceștia utilizau betablocante, un tip de medicație cardiovasculară, iar 27% dintre cei genotipați prezentau varianta genetică APOE4, implicată în riscul crescut de deteriorare cognitivă. Nivelurile medii de VO2max au fost în general mai scăzute decât valorile considerate bune pentru adulții tineri și de vârstă mijlocie, reflectând un grad redus de activitate fizică în rândul participanților.

Analiza datelor a evidențiat faptul că vârsta înaintată se corelează, așa cum era de așteptat, cu scoruri mai slabe la toate testele cognitive, în timp ce un nivel educațional mai ridicat este asociat cu performanțe cognitive mai bune. Însă, independent de acești factori, un nivel mai mare de fitness cardiorespirator a fost asociat cu abilități cognitive superioare în toate cele cinci domenii investigate, inclusiv în cele care se deteriorează adesea odată cu îmbătrânirea.

Anumite subgrupuri au prezentat asocieri și mai pronunțate: femeile, persoanele cu mai puțini ani de școlarizare și cei care luau betablocante au înregistrat beneficii cognitive mai mari legate de fitnessul cardiorespirator în sfera vitezei de procesare și a funcției executive cu controlul atenției. Acest aspect sugerează că anumite categorii de persoane ar putea beneficia în mod special de intervenții axate pe îmbunătățirea capacității cardiorespiratorii.

Deși studiul este observațional și nu poate stabili o relație direct cauzală, autorii subliniază câteva mecanisme potențiale prin care fitnessul cardiorespirator ar putea proteja funcția cognitivă. O capacitate aerobă crescută poate sprijini fluxul sanguin cerebral, reduce stresul oxidativ, favoriza formarea de noi conexiuni sinaptice și stimularea regenerării neuronale, precum și modularea neurotransmițătorilor. În plus, beneficiile psihosociale ale activității fizice, precum îmbunătățirea dispoziției, reducerea oboselii și ameliorarea calității somnului, ar putea, la rândul lor, susține sănătatea cognitivă.

Concluzionând, studiul evidențiază importanța menținerii unui nivel adecvat de fitness cardiorespirator la vârste înaintate, în vederea păstrării multor aspecte ale funcției cognitive. Autorii sugerează că înțelegerea factorilor care influențează relația dintre fitness și sănătatea neurocognitivă ar putea contribui la crearea unor programe personalizate de exerciții fizice, menite să mențină sau să îmbunătățească funcția cognitivă în rândul vârstnicilor.

sursa: News Medical