Febră și transpiraţii nocturne - cauze, diagnostic, tratament
Febra se numără printre cele mai frecvente semne È™i simptome din practica medicală È™i reprezintă creÈ™terea anormală a temperaturii corpului. Este caracteristică infecÈ›iilor dar este întâlnită È™i în afecÈ›iuni non-infecÈ›ioase cum ar fi bolile autoimune, boli neoplazice, etc. (1)
TranspiraÈ›iile nocturne sunt uneori normale, dar atunci când apar transpiraÈ›iile profuze, abundente, este necesar un consult medical. Acestea rezultă din dereglarea variaÈ›iei zilnice normale a temperaturii corporale (4).
Temperatura corporală prezintă variaÈ›ii pe parcursul zilei, de acestea fiind responsabile structuri din centrul de termoreglare localizat la nivelul hipotalamusului anterior. Corpul poate să menÈ›ină o temperatură constantă pentru că acest centru reuÈ™eÈ™te să echilibreze producerea excesivă de căldură care provine din activitatea metabolică musculară È™i hepatică, prin disiparea acestui exces la nivelul pielii, plămânilor. În condiÈ›ii de mediu aflate la extremele de tolerabilitate însă, corpul nu reuÈ™eÈ™te singur să îÈ™i menÈ›ină variaÈ›ia minimă zilnică fără ajutorul unor instrumente adiÈ›ionale precum îmbrăcămintea adecvată sau hidratarea adecvată (2).
VariaÈ›ia zilnică a temperaturii corporale nu depășeÈ™te de obicei 0,5°C. Cele mai mici valori ale temperaturii se înregistrează de obicei dimineaÈ›a, iar cele mai mari după-amiază sau seara. Studiile realizate încadrează febra către o valoare care depășeÈ™te dimineaÈ›a 37,2°C sau 37,7°C seara, în general de la 38°C, sub această valoare fiind vorba de subfebrilitate. Cele mai concrete È™i reale valori sunt cele măsurate la nivel central, puÈ›in mai invaziv (la nivel rectal, prin cateterism), dar aceste metode nu sunt atât de practice È™i abordabile, astfel majoritatea metodelor utilizate sunt cele periferice, la nivel axilar, oral, etc. (1)
La majoritatea pacienÈ›ilor cu febră persistentă pentru 1-2 săptămâni, cauza va fi în cele din urmă identificată. Uneori însă, aceasta poate persista peste 2-3 săptămâni fără să fie identificată o cauză anume. În aceste situaÈ›ii vorbim de febră de origine necunoscută (1), (2).
Febra poate fi:
- intermitentă - revine la temperatura normală cel puțin o dată pe zi,
- remitentă - nu revine la normal în cursul zilei È™i sunt diferenÈ›e între valoarea matinală È™i valoarea vesperală,
- continuă - variațiile sunt foarte mici,
- recurentă - sunt prezente mai multe episoade, care durează câteva zile, ulterior urmate de una sau mai multe zile în care pacientul este afebril (3).
Frisoanele reprezintă raportări subiective percepute precum o senzație de frig excesiv, tremor involuntar al mușchilor, asociate cu schimbări bruște, rapide ale temperaturii corporale (2).
Cauze
Un istoric detaliat È™i minuÈ›ios investigat este necesar în evaluarea ascensiunilor termice. Etiologia poate fi uneori evidentă din detaliile oferite de aceste date È™i din examenul fizic. PacienÈ›ii raportează de cele mai multe ori senzaÈ›ia de căldură È™i simptome care însoÈ›esc această senzaÈ›ie precum fatigabilitate (oboseală), mialgii (dureri musculare), cefalee (durere de cap) È™i diaforeză (transpiraÈ›ii abundente). În anumite situaÈ›ii însă, pacienÈ›ii pot să nu conÈ™tientizeze creÈ™terea temperaturii corporale, de exemplu în tuberculoză sau în febra medicamentoasă, când apare o simptomatologie adiÈ›ională neplăcută (1), (2).
Un debut al febrei brusc, abrupt È™i însoÈ›it de frison solemn, unic, sugerează o posibilă infecÈ›ie de origine bacteriană, de exemplu, pneumonia pneumococică (S. pneumoniae) (1), (2).
Foarte importantă este È™i evoluÈ›ia acestei ascensiuni termice precum È™i scăderea ponderală de exemplu. Un istoric de expunere în zone endemice, consum de alimente incorect procesate termic, expunere la diverse toxine, contactul cu diverse animale infestate, istoricul sexual, conturează imaginea de ansamblu.
Majoritatea cauzelor febrei sunt considerate a fi situate în context infecÈ›ios, dar sunt È™i alte situaÈ›ii care pot fi responsabile precum (1), (2):
- Neoplazii
- Afecțiuni endocrinologice
- Boli de țesut conjunctiv
- Diverse leziuni ale sistemului nervos central (chiar la nivel hipotalamic)
TranspiraÈ›iile nocturne pot să apară în majoritatea afecÈ›iunilor care generează febră. DeÈ™i acest context de febră È™i transpiraÈ›ii nocturne este sugestiv pentru tuberculoză sau limfom, poate să apară È™i în cadrul (1), (2), (5) :
- brucelozei (febra mediteraneană, febra de Malta, febra ondulantă- infecție zoonotică transmisă omului de la animale infectate sau prin contactul cu diverse țesuturi sau fluide, cauzată de genul bacterian Brucella)
- în abcesul pulmonar (infecÈ›ie purulentă, circumscrisă, delimitată la nivelul parenchimului pulmonar)
- în endocardita bacteriană (infecÈ›ie la nivelul endocardului, care afectează È™i valvele cardiace ale inimii)
- în neuropatia autonomă diabetică, hipoglicemia nocturnă, angina nocturnă, diabet insipid, etc.
- infecții cu origine virală, auto-limitate
Investigații
Este necesară vizualizarea următoarelor analize de laborator și examene paraclinice (1), (2), (3), (5):
- Hemogramă completă
- Markeri inflamatori precum VSH, CRP- proteina C reactivă, fibrinogen
- Urocultura cu antibiogramă și sumar de urină
- Hemoculturi în febră sau/È™i frison È™i procalcitonina
- În funcÈ›ie de manifestări chiar È™i puncÈ›ia lombară cu examinarea lichidului cefalorahidian, coprocitogramă, coprocultură
- Ionogramă
- Teste funcție renală, hepatică
- Testul cutanat la tuberculină (IDR la PPD) pentru tuberculoză, culturi din spută, QuantiFERON-TB Gold Plus Test
- Radiografie pulmonară/alte examene imagistice în funcÈ›ie de cum se prezintă pacientul - CT, RMN (mai ales dacă prezintă adenopatii, semne neoplazice), eventual biopsie excizională a unui ganglion limfatic/alt organ
- Ecografie cardiacă, ECG, markeri biochimici de necroză cardiacă
- Serologie sifilis, HIV, mononucleoză infecÈ›ioasă, malarie, alte boli tropicale (în funcÈ›ie de istoricul pacientului)
- Screening pentru boli autoimune
Tratament
Decizia de a trata febra se realizează atunci când nu mai există niciun beneficiu în a lăsa această ascensiune termică să continue. Uneori observarea modului de evoluÈ›ie a febrei poate fi un indiciu diagnostic iar febra este până la urmă un răspuns normal al corpului la diverÈ™i agenÈ›i (1).
Diminuarea febrei cu antipiretice reduce È™i restul simptomelor neplăcute care o acompaniază, precum cefaleea, mialgiile, etc. Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) sunt o alegere bună, dacă contextul pacientului permite utilizarea lor, însă dacă este necesară utilizarea acestora pe termen mai lung, devine necesară È™i protecÈ›ia gastrică pentru a combate posibilele reacÈ›ii adverse. Paracetamolul (acetaminofen) rămâne agentul antipiretic preferat, cu multă precauÈ›ie la dozele utilizate! Dacă pacientul nu poate primi AINS oral, există preparate parenterale sau supozitoare rectale care pot fi utilizate. Reducerea febrei este foarte utilă în anumite situaÈ›ii, mai ales în contextul leziunilor de la nivelul sistemului nervos central, unde febra persistentă înaltă (peste 39, 40 °C) antrenează stres-ul oxidativ, având un efect nociv asupra creierului (1), (3).
Antibioterapia într-un context febril neinvestigat complet nu este indicată de rutină, întrucât febra nu înseamnă exclusiv prezenÈ›a unei infecÈ›ii. Există cazuri aparte care impun utilizarea unei antibioterapii empirice, dar aceste cazuri se stabilesc pe o analiză riguroasă a riscurilor È™i beneficiilor È™i sunt ajustate la contextul personalizat al pacientului. Auto-medicaÈ›ia nu reprezintă o soluÈ›ie! De asemenea, antibioterapia poate influenÈ›a rezultatele anumitor investigaÈ›ii, aÈ™adar ideal este ca decizia administrării unui anume antibiotic să fie lăsată în seama specialiÈ™tilor, după investigaÈ›ii complete, amănunÈ›ite È™i È›intite.
2. Stanford., Lawrence Dall and James F. Chapter 211 Fever, Chills, and Night Sweats. [book auth.] MD, W Dallas Hall, MD, and J Willis Hurst, MD H Kenneth Walker. Clinical Methods, 3rd edition- The History, Physical, and Laboratory Examinations. Boston : Butterworth Publishers, a division of Reed Publishing, 1990.
3. Dr Louise Newson. Fever and Night Sweats. link: https://patient.info/doctor/fever-and-night-sweats-pro#, 2016.
4. NHS. Night sweats. link: https://www.nhs.uk/conditions/night-sweats/, 2021.
5. Gerald W Smetana, MD. Evaluation of the patient with night sweats or generalized hyperhidrosis. s.l: UpToDate Inc.; www.uptodate.com, 2020.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Hemoleucograma completa, copil de 10 luni
- Dupa o extractie dentara, am facut febra si ma doare capul
- Poti sa ai infectie in gat, fara sa faci febra?
- Tuse si febra de o saptamana
- Febra care nu trece
- Diaree, durere de stomac, greata, febra, frisoane, durere de cap...
- Transpiratie excesiva pe timpul noptii, pneumotorax spontan stang
- Dureri abdominale si febra
- Cred ca am leucimie la 17 ani !?
- De ce fetita mea de 17 ani face febra daca leucocitele sunt in limitele normale?