Factorii culturali și economici modelează recomandările alimentare mai mult decât metodele științifice

Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a investigat metodele folosite în diferite țări pentru stabilirea porțiilor alimentare în ghidurile alimentare bazate pe alimente (food-based dietary guidelines, FBDG). Cercetătorii au urmărit să înțeleagă în ce măsură recomandările porțiilor sunt susținute de date de consum alimentar, de calcule simple ori de opinii de specialiști și să determine dacă aceste abordări influențează semnificativ mărimea porțiilor recomandate.
Ghidurile alimentare bazate pe alimente (FBDG) sunt instrumente esențiale pentru a promova alimentarea sănătoasă în rândul populației. Inițial dezvoltate în Statele Unite, FBDG-urile sunt astăzi prezente în peste 100 de țări, fiecare cu particularități culturale și obiceiuri alimentare diferite. Aceste ghiduri oferă atât recomandări calitative (de ex. tipurile de alimente de preferat), cât și recomandări cantitative (inclusiv porțiile alimentare) pentru a ajuta consumatorii să aleagă și să consume cantități adecvate de nutrienți.

Definirea porțiilor este o etapă importantă, deoarece o „porție” reflectă cantitatea de hrană care ar trebui consumată la o masă sau într-un context alimentar specific. Totuși, în multe țări, informațiile despre modul în care s-au stabilit mărimile porțiilor nu sunt documentate suficient. Deși există recomandări și îndrumări generale (ex. FAO, EFSA) privind cum să fie elaborate FBDG-urile, încă nu există un consens internațional robust referitor la metodologia optimă pentru definirea porțiilor.

Despre studiu

Metodologie și surse de date

Cercetătorii au consultat baza de date a FAO privind FBDG-uri la nivel global, examinând 100 de țări cu ghiduri active. Au exclus 4 țări din motive precum neaccesibilitatea documentelor și faptul că unele ținteau doar copii. Astfel, analiza finală a inclus 96 de țări, împărțite pe regiuni (Africa, Asia, Europa, America Latină și Caraibe, America de Nord și Orientul Apropiat).

Pentru fiecare FBDG, s-au colectat informații despre:

• Metoda de dezvoltare a recomandărilor (consens științific/analiză literatură, calcule simple sau metode bazate pe date/modelare).
• Mărimile porțiilor (portion size, PS) pentru 15 grupe de alimente (fructe, legume, cereale, lactate, carne, pește, ouă, leguminoase etc.).

Dacă FBDG-urile nu prezentau direct gramajul porției, cercetătorii au convertit unitățile (ex. cană, lingură, bucată) în grame, utilizând baze de date standard (Food Portion Sizes Book v3 și USDA FNDDS).

Categorii de metode de dezvoltare

• Consens științific / analiză literatură - FBDG-urile sunt stabilite prin grupuri de experți, studii nutriționale existente și cunoștințe epidemiologice despre relația dietă-sănătate.  
• Calcule minime (ex. bazate pe niveluri de energie pentru bărbați/femei, nivel de activitate) - pot include ajustări simple de porții în funcție de necesarul caloric.  
• Metodă bazată pe date (modelare) - folosirea unor seturi de date reprezentative la nivel național privind consumul alimentar. Se aplică modelări (ex. programare liniară) pentru a asigura recomandări care ating cerințe nutriționale și rămân ancorate în obiceiurile alimentare locale.

Rezultate

Metodele folosite la nivel mondial

• Din 96 de țări analizate, 83 menționau un proces de revizuire științifică sau consens de experți.  
• 30 de țări foloseau și calcule minime (pe lângă consens).  
• Doar 15 țări descriau modelări bazate pe date (Australia, Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Oman, SUA, Regatul Unit etc.). Dintre acestea, doar 8 au specificat că datele erau reprezentative la nivel național.  

Restul de 7 țări fie nu precizau metodologia, fie adaptau FBDG-urile din alte surse (ex. recomandările FAO sau ghiduri regionale precum Nordic Nutrition Recommendations).

Compararea porțiilor alimentare între regiuni și metode

• 26 de țări nu ofereau deloc porții (doar mesaje generale de tipul „consumați suficiente fructe”).  
• În comparația efectuată pe 70 de FBDG-uri (care ofereau porții), nu s-au observat diferențe statistice semnificative între țările care au folosit modelare complexă și cele care au folosit doar consens/ calcule minime, pentru majoritatea categoriilor de alimente.  
• Singura diferență la nivel de regiuni a apărut la pește & fructe de mare, unde Europa recomanda porții mai mari decât America Latină și Caraibe. Acest aspect se poate datora obiceiurilor de consum, costului sau disponibilității peștelui.

Concluzii

Acest studiu arată că majoritatea ghidurilor alimentare bazate pe alimente folosesc abordări simple (consens de experți, eventual calcule minime) pentru a stabili porțiile. Doar 15 dintre ghiduri alimentare bazate pe alimente analizate foloseau metode bazate pe date de consum alimentar, deși acestea pot oferi o mai bună ancorare în realitatea locală. Totuși, disponibilitatea limitată și costurile ridicate ale sondajelor naționale de consum alimentar reprezintă un obstacol major, mai ales în țările cu venit mic sau mediu.

Deși autorii au presupus că metodele diferite pot genera variații în porțiile recomandate, rezultatele obținute nu au evidențiat diferențe semnificative în mărimea porțiilor la nivel global, cu excepția peștelui. Acest lucru poate sugera că factorii culturali, economici și disponibilitatea alimentelor joacă un rol la fel de important ca abordarea științifică utilizată.

Pentru a îmbunătăți ghiduri alimentare bazate pe alimente, ar fi util ca:

• Mai multe țări să investească în colectarea de date reprezentative privind obiceiurile alimentare, pentru a asigura recomandări cât mai realiste și contextualizate.
• Să se încurajeze o armonie metodologică internațională, care să permită recomandări coerente și comparabile.  
• Să se dezvolte parteneriate regionale (ex. la nivel european, african etc.) care să faciliteze schimbul de date și metodologii.

În concluzie, deși metodele de dezvoltare și regiunile geografice pot influența ghidurile alimentare, analiza porțiilor nu a evidențiat diferențe substanțiale. Consolidarea bazelor de date naționale și îmbunătățirea metodologiilor de modelare ar putea totuși contribui la optimizarea ghidurilor alimentare bazate pe alimente, sprijinind o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă la nivel global.