Evaluarea sugarului de trei luni

Odată cu împlinirea a trei luni de viață, se poate constata o evoluție majoră a bebelușului – din nou-născutul dependent în totalitate de mamă, se transformă într-un copil sociabil și activ. Până la patru luni, sugarul pierde o mare parte a reflexelor primitive, începând să capete gradual control asupra propriului corp. (1)

Este bine să rețineți faptul că fiecare copil are un ritm diferit de dezvoltare, așa încât comparațiile între bebelușul dumneavoastră și alți sugari de aceeași vârstă pot să nu fie tocmai pertinente. Oferiți-i micuțului timpul necesar pentru a progresa, înainte de a vă face mii de griji.

Monitorizați atent evoluția sa și consultați-vă cu medicul specialist de fiecare dată când nu știți ce este și ce nu este normal la bebelușul dumneavoastră. Dacă este într-adevăr cazul unor întârzieri nefirești sau al unor anomalii, cel mai bine este să le depistați din timp. (2)

În continuare, vă prezentăm principalii pași pe care sugarul de trei luni ar trebui să-i urmeze în dezvoltarea sa.

Dezvoltarea socială și emoțională

În luna a treia de viață, bebelușul trebuie să fie sociabil și vizibil atașat de părinții săi și de mediul în care trăiește.

Principalele indicii care arată că sugarul de trei luni se dezvoltă normal din punct de vedere social și emoțional sunt următoarele:

• zâmbește frecvent, inclusiv necunoscuților;
• este interesat de persoanele noi, mai ales de copii;
• stabilește contacte vizuale cu „interlocutorul” său;
• îi place să i se vorbească, să i se cânte, să fie alintat;
• devine din ce în ce mai expresiv, reacționând atunci când i se vorbește;
• încearcă să imite anumite mișcări sau expresii faciale; (1), (3)
• știe să-și asocieze mama cu persoana care îi satiface nevoile și îi asigură confortul;
• înțelege că anumite comportamente ale sale generează anumite răspunsuri;
• știe să-și exprime mulțumirea, nevoia, disconfortul, furia sau dezgustul. (6)

Dezvoltarea limbajului

Luna a treia de viață reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea micuțului dumneavoastră. Este perioada în care se recomandă să îl stimulați verbal, prezentându-i întreaga paletă de sunete și, desigur, cât mai multe cuvinte.

Studiile științifice de specialitate au arătat că există o legătură directă între coeficientul de inteligență atins la maturitate și numărul cuvintelor cu care intră în contact bebelușul în primul an de viață. Așadar, este momentul ideal să pregătiți fundația pentru dezvoltarea ulterioară a limbajului copilului dumneavoastră. (5)

Chiar dacă nu înțelege ce îi spuneți și nu poate reproduce cuvintele pe care le aude, sugarul de trei luni reacționează, în mod normal, de fiecare dată când îl invitați la „dialog”:

• gângurește din ce în ce mai mult;
• reușește să rostească anumite vocale: „a”, „e” sau „oa”; (4)
• răspunde prin zâmbet sau plâns;
• întoarce capul spre sursa stimulilor auditivi;
• își privește în ochi interlocutorul;
• începe singur „dialogul”, printr-un surâs sau prin gângurit. (2), (3)

Dezvoltarea fizică și motorie

Începând cu luna a treia de viață, bebelușul își dezvoltă musculatura și câștigă din ce în ce mai mult control asupra propriului corp. Va petrece mult timp analizându-și mânuțele și mișcându-și alert brațele și picioarele. (3)

În ceea ce privește aspectul său general, lungimea corpului la sugarul de trei luni este, în medie, de 59,8-61,4 cm. Cântărește între 6-6,5 kg, iar circumferința capului măsoară 39,5-40,5 cm. Fetițele înregistrează valori mai mici decât băiețeii, deci nu vă îngrijorați dacă remarcați deosebiri la nivelul greutății și lungimii corporale între copiii de aceeași vârstă, dar de sexe diferite. (8), (9)

Iată principalele indicii care vă arată că bebelușul de trei luni are o dezvoltare fizică și motorie normală:

• se joacă singur cu degețelele;
• își poate duce mâna la guriță;
• reușește să țină în mână obiectele pentru scurt timp;
• atunci când este pe burtică, își poate suține capul ridicat pentru câteva secunde;
• își mișcă alert membrele;
• își strânge și întinde picioarele, împingându-le viguros;
• sprijinit în poziția șezut, își poate susține spatele drept;
• urmărește cu privirea obiectele aflate în mișcare;
• recunoaște chipurile și vocile familiare. (1), (2), (3), (6)

Dezvoltarea cognitivă

La trei luni, bebelușul prezintă un comportament mai puțin automat și mai mult voluntar. De-a lungul acestei perioade, își dezvoltă intuiția, învață să facă asocieri între evenimente și descoperă cum funcționează mecanismul cauză-efect. (10)

Pe scurt, vă prezentăm caracteristicile comune dezvoltării cognitive la sugarul de trei luni:

• recunoaște persoanele și obiectele familiare de la distanță;
• stabilește contacte vizuale;
• zâmbește atunci când aude o voce cunoscută;
• repetă un anumit comportament până obține răspunsul dorit;
• prezintă interes față de mediul înconjurător și față de persoanele din apropierea sa;
• începe să-și coordoneze mișcările mâinilor și ale ochilor. (2), (7)

Cum am grijă de sănătatea sugarului de trei luni?

Fiecare copil urmează un ritm propriu de dezvoltare și, de cele mai multe ori, întârzierile pe care le întâmpină în progresul său nu ascund probleme de sănătate. Cu toate acestea, este bine că monitorizați atent și constant comportamentul sugarului și să vă consultați cu medicul pediatru de fiecare dată când constatați anumite iregularități în atitudinea sa.

În continuare, vă prezentăm câteva dintre aspectele anormale pentru dezvoltarea copilului de trei luni. Dacă acestea se aplică în cazul dumneavoastră, nu ezitați să-i cereți sfatul specialistului.

• degețelele bebelușului sunt mereu strânse în pumni;

• nu-și observă mânuțele;
• nu gângurește deloc;
• nu prezintă interes față de persoanele din jur;
• nu zâmbește atunci când aude voci familiare;
• nu își poate controla privirea pentru a stabili contacte vizuale;
• nu poate urmări obiectele aflate în mișcare;
• nu reacționează la stimulii auditivi;
• este predominant tăcut și placid;
• doarme aproape tot timpul și trebuie trezit pentru a fi hrănit;
• plânge foarte frecvent și întâmpinați de fiecare dată probleme în a-l liniști;
• prezintă un tonus muscular foarte scăzut;
• își ține membrele superioare și inferioare predominant îndoite;
• prezintă diferențe între partea stângă și partea dreaptă a corpului – de tonus muscular, de coordonare a mișcărilor și de forță;
• nu își poate susține capul drept atunci când îl așezați în șezut;
• nu își poate aduce mâna la guriță;
• pierde în greutate. (1), (2), (3), (4)