Evaluarea nou-născutului

Întâiul contact dintre mamă și copil este, pe cât de special din punct de vedere spiritual, pe atât de intens din punct de vedere cognitiv, reprezentând un amestec complex de senzații și gânduri. Inevitabil, de la prima vedere, după prima atingere, o avalanșă de incertitudini se revarsă peste proaspăta mămică.

Dorința de a-și proteja micuțul și de a-i răspunde tuturor nevoilor o va copleși, zeci de întrebări încolțind deodată în mintea sa. Pentru a parcurge mai ușor perioada primei luni de viață a copilului, vă propunem să aflați ce este normal și ce nu la un nou-născut, respectiv când trebuie să solicitați sprijinul medicului specialist.

Reflexele nou-născutului

Nou-născutul își începe viața extrauterină pregătit din punct de vedere instinctual să răspundă stimulilor din mediul înconjurător. Fiecare bebeluș prezintă încă din prima zi de viață o serie de reflexe primitive, care îl ajută să reacționeze și să comunice. Aceste mișcări involuntare sunt un indiciu al activității cerebrale normale și dispar odată cu dezvoltarea copilului, când sunt înlocuite cu reflexele condiționate.

Reflexul de supt îl ajută pe nou-născut să se hrănească și este considerat cel mai important dintre toate. Dacă veți atinge buza bebelușului cu un obiect, veți observa imediat că acesta deschide gurița și va simula mișcări ritmice de supt.

Reflexul de apucare se activează atunci când atingeți cu degetul sau cu un obiect palma nou-născutului. La orice presiune ușoară, bebelușul trebuie să strângă mânuța în jurul stimulului. Acest reflex dispare din luna a doua sau a treia lună de viață, când bebelușul începe să manifeste mișcări voluntare de prindere a obiectelor.

Reflexul Moro reprezintă o reacție involuntară primară de apărare.  Atunci când este speriat sau surprins, nou-născutul își întinde larg mâinile și picioarele, curbându-și ușor spatele și gâtul, apoi și le strânge înapoi pe lângă corp, ca într-o îmbrățișare. Aceasta este una dintre cele mai dramatice reacții ale bebelușului și, cel mai frecvent, este însoțită de plâns.

Reflexul punctelor cardinale se activează atunci când atingeți obrazul sau buzele nou-născutului. Veți observa cum bebelușul întoarce capul spre stimulul, deschizând gurița și simulând mișcări ritmice de supt. Acest reflex îl ajută pe bebeluș să găsească sânul mamei și să se hrănească.

Reflexul de pășire poate fi observat atunci când vă susțineți nou-născutul în poziție verticală, pe o suprafață plană. Involuntar, bebelușul va începe să miște picioarele, imitând automat mersul. Acest reflex dispare atunci când sugarul împlinește trei-patru luni de viață și se reactivează în momentul în care copilul învață să meargă. (1), (2)

Acestea se numără printre cele mai importante reflexe ale nou-născutului și trebuie urmărite atent de către părinți. Dacă se observă deviații ale acestor reflexe pe parcursul primelor 28 de zile sau anumite neregularități – copilul reacționează numai atunci când primește stimuli pe o parte a corpului – trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră. Monitorizați constanța comportamentului bebelușului și nu ezitați să solicitați sprijin de specialitate dacă observați că bebelușul nu răspunde la stimuli sau prezintă reflexe întârziate. (3)

Alte reflexe arhaice ale nou-născutului sunt: reflexul de vărsătură, reflexul de înghițire, reflexul de clipire, reflexul glabelar, reflexul acustic, reflexul tonic al cefei, reflexul de târâre.

Somnul și respirația

În primele săptămâni de viață, copiii își petrec aproape tot timpul dormind. Dacă în timpul travaliului mamei i s-au administrat medicamente cu acțiune anestezică, copilul va manifesta cu atât mai mult stări continue de somnolență în primele 48 de ore de viață extrauterină. (1)

Nou-născuții nu au definit simțul timpului și nu-și adaptează programul de odihnă în funcție de zi sau noapte, fapt pentru care este normal să doarmă până la 18 ore pe zi. Aceștia se trezesc de obicei doar atunci când simt nevoia să se hrănească. Bebelușii alăptați la sân trebuie alăptați de 8-12 ori în intervalul de 24 de ore, în timp ce aceia hrăniți cu formule de lapte simt nevoia de hrană de 6-8 ori pe zi.

În primele zile de viață, alimentația este mai importantă decât somnul. Așadar, dacă observați că nou-născutul nu se trezește voluntar la fiecare trei ore pentru a se hrăni, treziți-l și alăptați-l. Este esențial ca bebelușul să atingă o greutate corporală normală încă din primele săptămâni de viață, altfel dezvoltarea sa ulterioară poate fi întârziată.

Dacă remarcați că nou-născutul se trezește foarte greu atunci când încercați să-l hrăniți și refuză sânul, manifestând o stare continuă de oboseală și iritabilitate, consultați-vă cu medicul specialist. (4)

În primele săptămâni de viață, este normal ca respirația bebelușului dumneavoastră să prezinte anumite neregularități. Veți observa că rata respirațiilor poate varia foarte mult la nou-născut, depășind în unele situații 60 de inspirații pe minut - atunci când plânge sau când este fericit. De asemenea, este posibil ca, în anumite momente, respirația bebelușului să se oprească pentru 5-10 secunde. Această pauză apare în general în timpul somnului și este perfect normală. Copilul își va reveni singur și își va relua respirația.

În cazul în care această perioadă de pauză respiratorie durează mai mult de 10 secunde și fața nou-născutului începe să se învinețească, apelați la serviciile medicale de urgență. Acest tip de comportament nu este normal și impune intervenția imediată a specialistului. (1)

Aspectul fizic al nou-născutului

Aspectul real al nou-născutului este mult diferit de cel promovat în industria cinematografică. Imediat după naștere, bebelușul are o formă ușor țuguiată a capului, pielea vineție și creață, acoperită de grăsime – toate acestea sunt particularități normale însă pentru nou-născut și nu aveți motive de îngrijorare. 

Capul nou-născutului

Întrucât capul bebelușului este prima parte a corpului său care ajunge în mediul extrauterin, are și cel mai mult de suferit. Un copil născut natural va avea capul alungit, ușor ascuțit, oasele scalpului ajungând să se suprapună în timpul nașterii, pentru a-i permite trecerea. Oricât de anormal vi s-ar părea acest aspect, trebuie să știți că este firesc și că în termen de câteva zile oasele scalpului se vor rearanja, oferind o configurație rotunjită.

De asemenea, este posibil ca pielea capului nou-născutului să prezinte mici umflături circulare de culoare vineție sau hematoame, rezultate în timpul nașterii, ca urmare a presiunii aplicate împotriva oaselor pelvine ale mamei.

În ceea ce privește oasele craniului nou-născutului, acestea nu sunt deocamdată sudate, fapt pentru care veți observa prezența a două zone moi ale capului – fontanele. Fontanela anterioară – numită și „moale al capului” - se regăsește în apropierea punctului de întâlnire a osului frontal cu cele două oase parietale și are un diametru de aproximativ 3,5 cm. Fontanela posterioară este mai mică, are formă triunghiulară și poate fi observată în spatele capului bebelușului, la întâlnirea dintre osul occipital și cele două oase parietale.   

Nu vă îngrijorați dacă remarcați că aceste zone moi ale capului pulsează atunci când copilul plânge sau se umflă în ritmul respirației sale – acest fenomen este normal. (1) Totuși, dacă observați că fontanela anterioară se află constant în depresiune, este posibil ca nou-născutul să fie deshidratat ca rezultat al vărstăturilor repetate și diareei și este indicat să vă consultați cu medicul pediatru. De asemenea, aspectul umflat al fontanelei poate indica prezența unei boli grave - precum meningita - și trebuie să vă anunțați specialistul cât mai curând!

• Fața nou-născutului

Fața bebelușului are un aspect ușor umflat în primele zile de la naștere, din cauza lichidelor acumulate de-a lungul vieții intrauterine. Pe aripile nasului și pe bărbie, se poate observa prezența unor puncte mici, de culoare alb-gălbuie, numite „miliaria sebacee”.  

De asemenea, în primele ore de viață, trăsăturile feței nou-născutului pot fi distorsionate, ca urmare a procesului traumatizant de naștere – urechile pot fi îndoite, nasul are un aspect turtit, iar pielea obrajilor este neuniformă. După câteva zile, copilul va începe să-și schimbe înfățișarea, care va căpăta un aspect din ce în ce mai simetric.

• Ochii nou-născutului

La doar câteva minute de la naștere, majoritatea copiilor deschid ochii și încep să examineze mediul înconjurător. Chiar dacă deocamdată nu reușesc să-și concentreze privirea într-un singur punct, ei pot vedea. De asemenea, este posibil să întâmpine probleme în a-și menține ambii ochi în aceeași direcție, fapt pentru care veți observa uneori că își încrucișează ochii. Odată cu întărirea mușchilor oculari, această definciență va dispărea.

Un alt fenomen des întâlnit în cazul nou-născuților este prezența sângelui în ochi, determinată de spargerea unor vase de sânge ca urmare a presiunii aplicate asupra capului copilului în timpul nașterii. Hemoragia subconjunctivală nu este patologică și va dispărea în curs de câteva zile, deci nu trebuie să luați în calcul prezența unei afecțiuni oftalmologice.
De asemenea, unii bebeluși au pleoapele foarte umflate în primele ore de viață și nu reușesc decât să-și întredeschidă ochii, dar acest lucru nu este un motiv de îngrijorare, fiind normal. (1)

• Urechile nou-născutului

Aspectul urechilor bebelușului poate fi distorsionat imediat după naștere – ca urmare a poziției în care a stat pe parcursul vieții intrauterine. Întrucât cartilajul urechilor nu este deocamdată dezvoltat, veți observa că urechile nou-născutului nu prezintă fermitatea specifică organului matur și nici o formă foarte bine definită.

• Nasul nou-născutului

Nici aspectul nasului nu este tocmai perfect la bebeluș în primele zile de viață extrauterină. De cele mai multe ori, este turtit și poate fi ușor strâmb. În scurt timp însă, va dobândi un aspect simetric și estetic.
De asemenea, veți observa că nările nou-născutului sunt foarte înguste și prezintă acumulări de fluid nazal și mucus, care îi îngreundează respirația. Așadar, este foarte posibil ca bebelușul să respire zgomotos sau să strănute frecvent. Aceste fenomene sunt firești și nu sunt indicii ale răcelii, infecției sau alergiilor.

• Gura nou-născutului

Atunci când nou-născutul cască sau plânge, este posibil să remarcați prezența unor puncte mici, albe la nivel alveolar sau palatin. Aceste mici formațiuni – numite și perlele lui Epstein - au aspect papilar, sunt pline cu keratină și nu vor involua spontan până la vârsta de trei luni a sugarului.

De asemenea, veți observa că atunci când plânge viguros, buzele nou-născutului devin vineții. Și acest lucru este normal, însă dacă veți constata că aspectul albăstrui al buzelor și limbii persistă este recomandat să vă adresați cât mai repede medicului pediatru. (1)

Pieptul nou-născutului

Peretele toracic nu este pe deplin dezvoltat la nou-născut, fiind, în primele sale zile de viață, foarte subțire, fapt pentru care este posibil să observați cum se mișcă accentuat și ritmic, odată cu fiecare bătaie de inimă. Acest fenomen nu ar trebui să vă îngrijoreze, fiind normal pentru bebeluși în primele săptămâni.

De asemenea, este firesc ca atât fetițele, cât și băiețeii, să prezinte umflături ale țesutului mamar. Acestea apar ca urmare a transferului de estrogen de la mamă la făt, în timpul vieții intrauterine, și dispar în mod natural odată cu eliminarea hormonului din organism. La atingere, aceste umflături pot prezenta o structură solidă, cu contur circular, iar mamelonul poate secreta cantități mici de lapte. Evitați să aplicați presiune asupra țesutului mamar și nu forțați procesul de eliminare a lichidului. (1),(2)

Abdomenul nou-născutului

Abdomenul bebelușului are un aspect rotunjit și ușor bombat în primele săptămâni. Atunci când plânge, pieptul nou-născutului se ridică, iar abdomenul atinge o stare de depresiune.

În ceea ce privește zona ombilicală, aceasta trebuie monitorizată și îngrijită atent. După ce este tăiat, cordonul ombilical trebuie lăsat să se usuce în mod natural și să cadă, fapt ce durează în general de la 10 zile, până la 3 săptămâni. Veți observa că odată cu trecerea timpului, culoarea sa se va schimba, devenind din galben maroniu, uneori chiar negru.

În tot acest interval, trebuie evitată băița bebelușului, pentru a accelera procesul de uscare. Totuși, se recomandă tamponarea cordonului ombilical cu anumite substanțe dezinfectante, prescrise de medicul pediatru. Dacă remarcați înroșirea zonei ombilicale sau prezența unor secreții cu miros neplăcut, este bine să solicitați sprijinul medicului specialist. Este posibil ca nou-născutul să dezvolte o infecție și, în astfel de situații, se impune tratamentul imediat.

Un fenomen firesc specific nou-născutului este apariția herniei ombilicale – o mică depresiune abdominală prin care intestinele ies la suprafață, devenind ușor de observat sub piele atunci când micuțul se încordează sau plânge. Această formă de hernie nu este patologică, nu îi provoacă dureri bebelușului și, în termen de câteva săptămâni, dispare de la sine. (1)

Membrele nou-născutului

În primele săptămâni de viață, copilul are membrele superioare egale cu membrele inferioare. Condilii interni sunt mai puțin dezvoltați, de unde rezultă o arcuire în axul longitudinal al picioarelor, curbură care nu trebuie confundată însă cu aceea specifică rahitismului. De asemenea, pe fondul obișnuinței de a-și ține mâinile și picioarele strâns adunate pe lângă corp în perioada intrauterină, bebelușul va avea această tendință și după naștere.

În ceea ce privește unghiile nou-născutului, este firesc ca acestea să fie lungi, dezvoltarea lor începând încă dinainte de naștere. Pentru a evita situațiile în care bebelușul se poate răni din cauza unghiilor prea mari, acestea trebuie tăiate cu un foarfece special pentru nou-născuți. O altă soluție ar fi să-i puneți sugarului niște mănuși mici, fără degete, pentru a evita contactul direct cu pielea. (1), (2)

Organele genitale ale nou-născutului

Organele genitale ale nou-născutului au un aspect umflat atât la fete, cât și la băieți. Explicația este aceea că, în timpul vieții intrauterine, fătul a fost expus la secreția hormonală a mamei, anumite cantități de estrogen ajungând în organismul său prin intermediul placentei.

La fete, labiile mari sunt umflate, iar pielea poate avea fie un aspect fin-uniform, fie ușor striat. În general, regiunea vulvară este închisă, dar există situații în care se poate observa un țesut de culoare roz, de asemenea umflat, între cele două labii. Aceste particularități nu sunt anormale la nou-născuți, deci nu trebuie să vă îngrijorați. Un alt fenomen firesc întâlnit la fetițe în primele zile de viață este reprezentat de o secreție vaginală de culoare roz-roșie, pe bază de mucus și cantități mici de sânge, care durează de la câteva zile, la câteva săptămâni.

Deși se întâlnesc mai frecvent la băieți, este posibil ca și fetițele să dezvolte niște umflături în zona inghinală. Acestea sunt firești în primele zile de viață, dar dacă persistă mai mult de două săptămâni, este bine să vă consultați cu medicul pediatru. Este posibil ca nou-născutul să sufere de hernie inghinală, situație în care trebuie să se intervină pe cale chirurgicală.

Băieții au penisul scurt, cu prepuțul foarte strâns, așa încât este greu de observat. În primele săptămâni de viață, organul devine vizibil în special atunci când atinge starea erectă. 
Scrotul este foarte umflat imediat după naștere, iar pielea prezintă multiple pliuri transversale. La aproximativ 4% dintre nou-născuții de sex masculin, se întâmplă ca testiculele să nu coboare în scrot, iar dacă problema persită pe parcursul mai multor luni, medicul specialist ar putea recomanda tratamentul chirurgical. (1)

Pielea nou-născutului

Imediat după naștere, pielea bebelușului este creață și uleioasă, fiind acoperită de o substanță protectoare grasă, de culoare albă, numită vernix caseosa. Tot la nivelul epiteliului se pot remarca perișori scurți și fini – Ianugo – prezenți în special pe fața, umerii și spatele nou-născutului. În general, aceștia cad în mod natural încă din perioada de viață intrauterină, fapt pentru care sunt mai proeminenți la copiii născuți prematur. În cazul acestora, firele de păr vor dispărea în aproximativ două săptămâni.

De asemenea, din cauza sistemului circulator nedezvoltat pe deplin, nou-născutul poate prezenta o culoare vineție la nivelul extremităților membrelor și în jurul buzelor. Acrocianoza se manifestă în special atunci când copilul se află într-un mediu rece și nu prezintă niciun risc, fiind un fenomen comun la bebeluși în prima lună de viață.

Un alt proces firesc pe care îl parcurge nou-născutul este descuamarea continuă a pielii. Chiar dacă epiderma este foarte uscată, în două săptămâni își va recăpăta aspectul sănătos, după ce organismul atinge nivelul optim de hidratare. Nu trebuie să vă alarmați, așadar. Totodată, nu se recomandă folosirea de loțiuni și uleiuri emoliente. 

Nu în ultimul rând, bebelușii prezintă în primele zile de viață o colorare ușoară a pielii în galben – simptom normal al icterului fiziologic, întâlnit la 70-80% dintre nou-născuți. Dacă observați că acest aspect devine foarte pronunțat și se extinde inclusiv la nivelul palmelor și tălpilor, solicitați urgent sprijinul medicului specialist! Această afecțiune se poate complica, provocând hipoacuzie sau leziuni cerebrale.

Alte particularități:

• Pata mongolă este o pată albastră-violacee, de mărime variabilă, localizată cel mai frecvent în regiunea sacro-lombară; deși poate persista pe perioada mai multor ani, nu are semnificații patologice și va dispărea de la sine fără a crea complicații.
• Nervii materni sunt pete de culoare roșie, slab delimitate, care apar pe pleaopa superioară, rădăcina nasului și regiunea occipitală în urma unor dilatații capilare tranzitorii; după câteva luni, nervii se retrag, dar pot lăsa, în unele cazuri, niște urme brune pe piele.
• Miliaria reprezintă niște vezicule mici roșiatice, cu conținut fluid transparent – adesea este asemănată cu acneea infantilă, din cauza aspectului; apare atât pe față, cât și pe porțiuni întinse ale corpului, dar nu are efecte de natură patologică, în câteva săptămâni dispărând fără a provoca alte complicații asociate.
• Eritemul alergic este localizat pe față, spate, fese, extremități, dar evită palmele și plantele. Poate fi însoțit și de alte manifestări alergice – coriză, edem palpebral – și apare sub forma unei erupții de tip polimorf (scarlatiniform, rubeoliform sau maculo-papulos), la 24-48 de ore de la naștere, dispărând la 2-4 zile, fără urme. Se recomandă o igienă riguroasă, fără administrarea de tratamente, puterea de reacție a tegumentelor fiind scăzută. (1), (2)

Greutatea și lungimea corporală a nou-născutului

Greutatea copilului la naștere este cuprinsă între 2,5 și 4,3 kg, cu o medie de 3.4 kg. Important de reținut este faptul că bebelușul prezintă inițial un exces de lichid în corp, fapt pentru care este normal ca la 3-4 zile de viață să se observe o ușoară scădere în greutate – 150-200 g. Acest fenomen fiziologic este determinat de pierderile de lichide prin urină, meconiu, perspirație insensibilă și respirație – care nu sunt compensate de aportul alimentar în primele zile – precum și de distrugerea masivă de leucocite și hematii.

Scăderea în greutate este direct proporțională cu greutatea la naștere și prezintă, în medie, o valoare de 7-10%. Revenirea la greutatea inițială se va realiza în cursul a două săptămâni de la naștere. Până la finalul primei luni de viață, se consideră că un bebeluș sănătos trebuie să ia în greutate aproximativ 30 de grame pe zi.  

Lungimea corporală a nou-născutului este, în medie, de 50 cm, iar circumferința craniană măsoară între 34 și 35 cm. În primele 28 de zile, copilul crește în înălțime cu 2,5-3,8 cm. Majoritatea bebelușilor înregistrează secvențe de creștere bruscă în zilele 7-10. (5)

Simțurile nou-născutului

Deși aparent nou-născutul nu face decât să doarmă, să mănânce, să murdărească scutece și să plângă, în realitate acesta începe încă din primele minute de viață să descopere mediul extrauterin. Toate simțurile cunoscute la om sunt active și la bebeluș, așa încât acesta ar trebui să exprimenteze cele dintâi contacte cu stimulii ambientali.

Este firesc ca reacțiile nou-născutului să nu fie foarte accentuate, așa încât ar putea fi dificil de observat, însă dacă îi monitorizați atent comportamentul, îi veți putea distinge răspunsurile imediate la lumină, zgomot, atingeri.

Simțul vizual

În primele săptămâni de viață, bebelușul nu percepe culorile și poate vedea clar doar până la distanța de 20-25 cm. Deși distinge și obiectele aflate mai departe, nu are deocamdată mușchii oculari destul de dezvoltați pentru a-și putea concentra privirea într-un punct fix aflat la distanță. Atenția nou-născutului este atrasă în mod special de expresivitatea chipului uman, de lumină, de combinațiile de culori contrastante – alb-negru, de exemplu – și de orice ființă sau obiect aflat în mișcare.

Un exercițiu simplu prin care puteți verifica simțul vizual al bebelușului dumneavoastră este acela de a desena pe o coală albă, doar trasând câteva linii cu o cariocă neagră, un chip uman: un cerc pentru forma capului, două puncte în loc de ochi și câteva linii pentru sprâncene, nas și gură. Apropiind desenul de copil, ar trebui să observați cum acesta își focalizează privirea pentru câteva secunde asupra figurii de pe hârtie.

Coordonarea ambilor ochi este îmbunătățită simțitor în primele săptămâni de viață. Pentru a-i stimula percepția vizuală nou-născutului, aduceți regulat forme geometrice sau imagini alb-negru în atenția sa, plimbați-l frecvent pentru a-i shimba decorul și, mai ales, adoptați o mimică foarte expresivă atunci când îl priviți sau îi vorbiți.

Simțul auditiv

Dezvoltarea simțului auditiv începe din viața intrauterină și este definitivă odată cu nașterea. Studiile științifice arată că fătul începe să reacționeze la stimulii auditivi începând cu săptămâna 25-26 de sarcină – acesta aude bătăile inimii mamei, borborismele, dar și sunetele care provin din mediul exterior, precum vocile sau muzica.

Odată cu nașterea, bebelușul este capabil să perceapă stimulii auditivi clar și tare. Așadar, este normal să observați anumite reacții din partea micuțului atunci când aude lătratul unui câine, zgomotul produs de aspirator sau de mașina de spălat.  

De asemenea, veți remarca faptul că nou-născutul preferă anumite tipuri de sunete, răspunzând în mod diferit la fiecare dintre ele. Cel mai plăcut sunet pentru bebeluș este vocea mamei, pe care o asociază inconștient cu o sursă sigură și permanentă de hrană, căldură și afecțiune. Deși deocamdată nu reușește să-și coordoneze simțul vizual cu auzul, nou-născutul manifestă o atenție sporită vocii mamei, chiar dacă privirea sa este îndreptată spre altceva.

Simțul gustativ și olfactiv

Gustul și mirosul sunt două simțuri aflate într-o relație de dependență reciprocă. Imediat după naștere, bebelușul începe să își dezvolte gustul, însă papilele gustative apar abia în săptămâna șase-opt de la naștere și ajung la maturitate în săptămâna 14. Cercetările din domeniu arată că bebelușii preferă gustul dulce în primele zile de viață, în timp ce mâncărurile sărate sau amare îi provoacă neplăceri.

Simțul olfactiv dezvoltat la copil imediat după naștere, doar că în primele zile de viață, potrivit studiilor de specialitate, bebelușul poate distinge doar două mirosuri: cel specific mamei și cel al laptelui matern. De asemenea, se por observa reacții distincte pe care nou-născutul le manifestă față de mirosurile plăcute și neplăcute: își va îndrepta capul spre un odor agreabil și își va întoarce capul în sensul opus mirosurilor respingătoare.

Simțul tactil

Bebelușii sunt dependenți de atingeri încă din primele ore de viață. Folosindu-se de simțul tactil, nou-născutul descoperă primele lucruri despre mediul înconjurător. Este normal să remarcați cum micuțul își întinde frecvent mânuțele spre obiectele din imediata apropiere.

De asemenea, veți observa că, atunci când este agitat, nou-născutul poate fi calmat prin atingeri delicate  pe piele. Mai mult, apropierile tactile dintre mamă și copil îl ajută pe acesta să adoarmă mai ușor, având un efect calmant. (6)

Alăptarea și scaunul nou-născutului

Laptele matern este mai ușor de digerat, față de formulele de lapte, astfel încât este normal ca un nou-născut alăptat la sân să simtă mai des nevoia de a se hrăni – în medie, o dată la două-trei ore. În prima lună de viață, bebelușul trebuie să mănânce de la 8 până la 12 ori în cursul unei zile. Dacă trec mai mult de patru ore și bebelușul refuză sânul, trebuie să solicitați urgent opinia medicului specialist.

Majoritatea nou-născuților regurgitează o cantitate mică de lapte imediat după ce au fost hrăniți. În timpul alăptării, bebelușii inspiră aer pe guriță, iar la scurt timp acesta este expulzat la suprafață – este un fenomen comun pentru sugari. De asemenea, este normal ca uneori nou-născutul să manifeste vărsături. Aveți motive de îngrijorare doar dacă stările de vomă persistă într-un interval mai mare de 10 ore, iar conținutul stomacal are culoare verzuie, galbenă sau maronie. Atunci când vărsăturile sunt însoțite de febră sau diaree, este posibil să vă confruntați cu o urgență medicală și se impune intervenția pediatrului dumneavoastră.

Prima defecație a nou-născutului constă în eliminarea unei substanțe cu o consistență vâscoasă, de culoare verde-închis, numită meconiu. În primele două-trei zile, scaunul bebelușului își păstrează aceste caracteristici. Ulterior, materia fecală devine semisolidă sau granulată și se deschide la culoare – galben-verzui. Nou-născuții hrăniți cu formule de lapte prezintă un scaun gălbui-maroniu sau verzui-maroniu, cu o consistență păstoasă.   

În primele săptămâni de viață, defecațiile sugarului ar trebui să fie în număr de patru-șase pe parcursul a 24 de ore. Dacă frecvența scaunelor este mai mică, iar consistența acestora este solidă și uscată, este posibil ca bebelușul să fie constipat. Pe de altă parte, dacă micuțul elimină materii fecale apoase, cu mucus, de șase-opt ori pe zi, ar putea avea diaree – problemă ce trebuie remediată pentru a evita deshidratarea nou-născutului. (7)

Cum am grijă de sănătatea nou-născutului?

Imediat după naștere, bebelușul trebuie pregătit pentru viața extrauterină. Încă din sala de operație, nou-născutul trebuie să fie supus unor examene clinice obligatorii, pentru a-i stabili frecvența cardiacă și respiratorie, răspunsul la stimulare și colorația tegumentelor. Acești parametri sunt foarte importanți, ei impunând în anumite situații necesitatea reanimării. De asemenea, sunt obligatorii:

• verificarea permeabilității esofagiene și anale;
• examenul cordonului ombilical;
• măsurarea temperaturii corpului.

Nu în ultimul rând, trebuie înregistrate perimetrul cranian, talia, greutatea și vârsta gestației. (8)

Profilaxie

Ca măsuri profilactice, imediat după naștere este obligatorie prevenirea oftalmiei gonococice prin aplicarea de unguent cu tetraciclină.

De asemenea, înainte de a părăsi sala de operație, bebelușului trebuie să i se administreze injectabil vitamina K, care este un anticoagulant. Copiii care nu sunt vaccinați prezintă riscul de a dezvolta boala hemoragică a nou-născutului, care presupune fie sângerări superficiale, la nivelul cordonului ombilical, fie hemoragii ample – intracraniene, pulmonare. Rata mortalității în aceste situații variază între 10-50%.

Un alt vaccin recomandat bebelușilor în primele ore de viață este cel antihepatitic B, asociat cu administrarea de imunoglobină specifică la naștere. Abia după aplicarea acestor măsuri profilactice, copilul poate fi alăptat.

De asemenea, în primele 2-7 zile de viață, copilul trebuie să primească vaccinul de tip Calmette Guerin - BCG. (9), (10)

Când solicit sprijinul medicului de specialitate?

Problemele aparent minore pot avea consecințe majore în cazul nou-născuților. Contactați urgent medicul specialist dacă bebelușul dumneavoastră prezintă următoarele aspecte:

• somnolență excesivă – poate indica o infecție;
• secreții albe din ochii bebelușului, cu aspect de mucus, care se depun pe pleoape, împiedicându-l să deschidă ochii – această problemă este cauzată de blocarea canalelor lacrimale și poate conduce la infecții severe;
• febră – dacă temperatura rectală a nou-născutului depășește 38°C, anunțați medicul specialist;
• moleșeală, tonus muscular scăzut sau stare persistentă de agitație și nervozitate;
• peste 6 scaune pe zi, cu consistență foarte apoasă – solicitați sprijinul pediatrului dumneavoastră, pentru a evita deshidratarea bebelușului. (11)