Evaluarea medicală la sportiv și riscul de moarte subită

Autor: Dr. Panainte Diana, Medic rezident Pediatrie

Sportul aduce beneficii atât sănătății fizice, cât și psihice. Acesta contribuie la buna dezvoltare psihomotorie, îmbunătățeste performanțele caridiace, pulmonare și musculare, previne obezitatea și are un important rol social.

Interesul populației pentru sport este într-o continuă creștere, iar vârsta la care copiii încep să practice activități fizice organizate (coordonate de antrenor) este din ce în ce mai mică (1, 2).

Evaluarea medicală pre-participare (înainte de a începe practicarea unui sport sau înaintea concursurilor), precum și controlul medical periodic au o importanță deosebită pentru bunăstarea sportivului. Aceste evaluări se recomandă la toate persoanele care practică sport, fie de performanță, fie ca amatori, indiferent de vârstă (1, 3, 4).

Obiectivele examenului medical la sportiv (evaluare pre-participare și consult medical periodic):

Evaluarea stării generale de sănătate
Diagnosticarea unor patologii care ar putea contraindica participarea la activitatea sportivă
Diagnosticarea unor patalogii subiacente sau factori predispozanți pentru accidente sau alte boli
Oferirea de recomandări pentru prevenirea accidentelor și îmbunătățirea performanțelor
Ajustarea terapiei și consilierea sportivului în cazul în care acesta prezintă o afecțiune care putea interfera cu activitatea fizică desfășurată

Oferirea de recomandări pentru activitatea fizică potrivită pentru fiecare individ
Consilierea sportivului pe diverse teme de sănătate/personale (1, 3, 4, 5).

Tipul de exercițiul fizic, intensitatea, durata și frecvența antrenamentelor sunt criterii care diferențiază practicarea sportului ca amator de cel pe profesionist. În principiu, se consideră:

Amatori – Adulții care practică o activitate fizică regulată, de intensitate moderat-înaltă, care pot participa ocazional la competiții, însă nu dețin titluri;
Profesioniști – Adulții care se antrenează susținut pentru îmbunătățirea performanțelor fizice, care participă regulat la competiții sau cei la care antrenamentele și competițiile reprezintă ocupația de bază (6).

În cazul copiilor, se consideră:

Sport intensiv – antrenamente de peste 10 ore/săptămână la copii > 10 ani sau mai mult de 6 ore/săptămână la copii < 10 ani (1).

Evaluarea medicală la sportiv

1. Anamneză

Medicul obține informații de la persoana care practică/dorește să practice activitatea fizică și de la aparținători în cazul copiilor. Sunt importante următoarele informații:

Tipul de sport
Intensitatea, durata și orarul antrenamentelor
Schema de vaccinare
Dacă urmează vreun tratament (inclusiv suplimente alimentare)
Istoric familial – moarte subită, boli cerebro-vasculare, cardiomiopatii, aritmii, alte afecțiuni
Antecedente personale – patologie cardiacă, respiratorie, oftalmologică, infecții, probleme ortopedice, boli metabolice, genetice
Simptome sau factori de risc pentru patologii cardiovasculare, pulmonare, metabolice sau locomotorii (oboseală, durere toracică, vertij, dificultate respiratorie după efort, astenie, anxietate, tulburări de alimentație) (1, 5, 6).

2. Examen clinic

Se urmărește eliminarea contraindicațiilor temporare pentru practicarea actitivității fizice și depistarea unor patologii care implică risc în cazul practicării unui sport. La copil, se evaluează și creșterea (1).

În cadrul examenului obiectiv se urmărește, în principal, depistarea următoarelor elemente:

Obezitate
Modificări oftalmologice
Adenopatii
Sufluri cardiace, valoare crescută a tensiunii arteriale, tulburări de ritm
Modificări auscultatorice pulmonare
Organomegalie, mase abdominale
Modificări la nivelul pielii (ce pot sugera infecții contagioase)
Modificări la nivelul aparatului genital și urinar (varicocel, testicule necoborâte, mase tumorale, hernie)
Modificări musculoscheletale (traumatisme, modificări ale curburii coloanei vertebrale) (5).

3. Examen paraclinic

Efectuarea explorărilor de laborator sau imagistice este un subiect controversat. Decizia de a efectua investigații suplimentare se ia în funcție de riscuri (identificate prin anamneză și examen clinic) și resurse (7).

EKG-ul are rol important în diagnosticul patologiilor cardiace cu risc crescut de moarte subită. Alte investigații care pot fi utile sunt: teste de laborator, ecocardiografie, monitorizare Holter, test de efort.

4. Evaluare și consiliere nutrițională (în funcție de activitatea fizică și particularitățile fiecăruia)

La tineri, mai ales, se vor avea în vedere și evaluarea comportamentelor care pot avea efecte negative asupra sănătății (viața sexuală, consum de droguri, suplimente, depresie) (5).

Pentru majoritatea persoanelor, sportul este unul dintre instrumentele cele mai importante în păstrarea și îmbunătățirea sănătății. Există totuși o categorie de persoane la care activitatea fizică este asociată cu risc de moarte subită.

Moartea subită la sportiv este un eveniment rar, dar cu un puternic impact emoțional și social (7).

Cauze de moarte subită la sportiv

Cea mai frecventă cauză de moarte subită la sportivi (80-90% dintre cazuri) este cardiacă. Datele statistice variază foarte mult în funcție de populație. Se estimează o incidență a morții subite cardiace de 1 la 40.000 până la 80.000 de atleți/an. Cauzele cardiace sunt:

Cardiomiopatie hipertrofică
Commotio cordis
Anomalii de artere coronare
Miocardita
Displazie aritmogenă de ventricul stâng
Aritmii genetice (sindrom de QT lung, sindrom de QT scurt, sindrom Wolff-Parkinson-White, sindrom Brugada, tahicardia
catecolaminică, bloc atrioventricular)
Ruptură de anevrism aortic (sindrom Marfan)
Stenoză de valvă aortică
Ateroscleroza precoce de arteră coronară

În multe cazuri, patologia cardiacă nu este suspectată, iar decesul este primul semn al bolii cardiace (5). Totuși, în 25-50% dintre cazuri, decesul este precedat de simptome ca:

Amețeală
Durere toracică
Palpitații
Dispnee

Alte cauze, non-cardiace, sunt mai puțin frecvente. Acestea includ:

Astm
Embolie pulmonară
Utilizare de droguri
Insolație (1, 7)

Prevenirea morții subite la sportiv

Evaluarea medicală pre-participare și consult medical periodic

În cazul afecțiunilor genetice se recomandă repetarea controlului medical din doi în doi ani până la vârsta de 20 de ani și la 5 ani până la vârsta de 35 de ani deoarece fenotipul bolii apare în timp. Screening-ul afecțiunilor genetice presupune anamneză, examen obiectiv și eventual explorări paraclinice.

Cunoașterea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonară și existența defibrilatoarelor externe în locul unde se desfășoară activitatea spotivă

Ținută și echipament de protecție adecvat tipului de sport practicat
În cazul în care apar simptome, acestea se vor raporta medicului
Pauze
Hidratare corespunzătoare
Nu se va fuma înainte cu o oră și după două ore de la activitatea fizică
Interzicerea substanțelor dopante
Evitarea automedicației (1).

Afecțiuni care necesită precauție pentru efectuarea sportului și recomandări medicale individuale

Diabet zaharat – În condițiile unei monitărizări atente a bolii, toate sporturile sunt premise. Se recomandă atenție deosebită în ceea ce privește dieta, nivelul glicemiei, hidratarea și tratamentul.
Obezitate
Tulburări de alimentație

Miocardită, pericardită acută – Nu se va efectua activitate fizică.
Hipertensiune arterială – Se evită sporturile care prespune ridicare de greutăți, bodybuilding.
Boli cardiace congenitale – În general, persoanele cu forme ușoare pot efectua activitate fizică.
Tulburări de ritm
Cardiomiopatie hipertrofică/dilatativă (simptomatică), anomalii de artere coronariene, sindrom Ehlers-Danlos-formă vasculară
Sindrom Marfan, prolaps de valvă mitrală, vasculită, tratament cu Antraciclină – Exercițiul fizic va fi efectuat cu respectarea cu strictețe a recomandărilor medicului. Acești pacienți nu pot efectua sport de performanță.
Hipertensiune pulmonară

Astm – Medicul va consilia sportivul cu privire la boală și tipul de activitate fizică și va ajusta terapia. Se vor evita scufundările.

Sindrom de malabsorbție – În condițiile unui tratament corect, orice tip de sport este permis.
Diaree, infecții digestive – Nu se va efectua sport în timpul episodului infecțios.
Splenomgalie, hepatomegalie – Dacă organomelagia e cronică sporturile de contact se pot efectua numai cu acordul medicului. Dacă organomegalia e acută, se recomandă evitarea activității fizice datorită riscului crescut de rupere a organului.

Instabilitate atlanto-axială – Se recomandă evaluarea riscului pentru leziuni ale măduvei spinării.
Patologie musculoscheletală
Istoric de traumatism cranian sau de coloană vertebrală – Se evită sporturile de contact

Infecții dermatologice contagioase – În perioada de contagiozitate nu este permisă efectuarea sporturilor de contact.

Febră – Nu se va efectua activitate fizică.
Infecție HIV – Se recomandă evitarea sporturilor de contact, care predispun la leziuni deschise, crescând astfel riscul de transmitere, dacă încărcătura virală este detectabilă.

Neoplasme

Transplant de organe – Se recomandă evitarea sporturilor de contact.

Tulburări oftalmologice
Conjunctivită, alte infecții ocular – Nu se va efectua sport în timpul episodului infecțios.

Epilepsie: În condițiile în care boala nu e controlată corespunzător, se recomandă evitarea următoarelor sporturi: tir cu arcul, înot, scufundări, haltere, sporturi care implică ridicare de greutăților, parașutism, alpinism.

Siclemie – Se evită sporturi la înălțime.

Boli reumatologice

Sarcină, perioada postpartum – Se evită activităție fizice cu risc de cădere sau traumatism abdominal, scufundările, sporturi la înălțime (5).

Data actualizare: 04-05-2021 | creare: 04-05-2021 | Vizite: 961

Bibliografie

(1) Iordăchescu F., Georgescu A., Miron I., Mărginean O. Tratat de pediatrie. București (România): Editura All; 2019
(2) Organized Sports for Children, Preadolescents, and Adolescents, Link: https://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/143/6/e20190997.full.pdf
(3) The Preparticipation Sports Evaluation, Link: https://www.aafp.org/afp/2015/0901/afp20150901p371.pdf
(4) Sports Physicals, Link: https://kidshealth.org/en/teens/sports-physicals.html
(5) Kliegman RM, Geme JS. Nelson Textbook of Pediatrics. Ediția 21. Philadelphia, Editura Elsevier; 2020
(6) The Brazilian Society of Cardiology and Brazilian Society of Exercise and Sports Medicine Updated Guidelines for Sports and Exercise Cardiology – 2019, Link: https://publicacoes.cardiol.br/portal/abc/ingles/2019/v11203/pdf/i11203024.pdf
(7) Sudden Cardiac Death in Athletes, Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27486488/

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Perioada de recuperare în accidente sportive

Chiar dacă se petrec în timpul antrenamentelor sau al competiţiilor, accidentele sportive pot periclita soarta �...

Durerile de spate la sportivi

Sportul are un rol incontestabil în menținerea sănătății. Cu toate acestea, efectele executării unor exerci�...

Febra musculară

Febra musculară este un fenomen foarte des întâlnit, care se manifestă distinctiv, ca o durere la nivelul mușc...

Cât de importantă este alimentația în recuperarea după accidentare
Moartea subită de etiologie cardiacă la sportivi
Hipermobilitatea articulară (laxitatea ligamentară)
Traumatisme la sportivi

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Consumul de droguri stă la baza multor decese în cazul morții subite cardiace la tineri

Forumul Sport, fitness:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

mai multe discuții din Sport, fitness