Leziunile musculare la sportivi

Sporturile de performanță necesită practicarea unor exerciții care, daca nu sunt executate cu atenție, pot produce leziuni grave la nivelul mușchilor și articulațiilor. Activitățile sportive care implică accelerare, cum ar fi atletismul, fotbalul, decelarea și schimbarea rapidă de direcție și săriturile sunt cele mai predispuse riscului accidentelor la nivelul tendoanelor dar și la nivelul mușchilor.

Contrar prejudecăților, atât femeile cât și bărbații care practică sporturi de performanță sunt la fel de expuși riscurilor de accidentare pe durata antrenamentului.

Ce este leziunea musculară?

Oboseala musculară este cel mai adesea produsă în urma unor exerciții de intensitate, unele care implică ridicarea de greutăți (haltere) dar și alte segmente de activitate cum ar fi gimnastica, handbalul, fotbalul și tenisul. Ce se întâmplă când intervine oboseala musculară sau chiar mai grav, leziunea musculară? Rezervele de glicogen se reduc, iar energia nu mai este transferată la fel de ușor către mușchii antrenați în activitate.

Leziunile musculare sunt traumatisme interne rezultate ca urmare a unor contracții bruște a unor mușchi. Factorii care pot favoriza producerea acestora sunt efortul de lungă durată realizat fără o încălzire prealabilă, antrenarea unor grupe musculare și neglijarea celor antagoniste. Diferențele de intensitate între mușchii agoniști și antagoniști pot interveni în momentul antrenamentului sau chiar în timpul competiției, spre sfârșitul acesteia. Antrenamentul prelungit poate reprezenta și el o cauză probabilă a leziunilor de la nivel muscular. Pentru ca mușchii să își poată reface rezistența au nevoie de repaus între sesiunile de activitate. Potențialul de construire a rezistenței musculare este pierdut atunci când fibrele musculare nu au la dispoziție destul timp pentru a se reface.

Tipuri de leziuni

Tulpina musculară reprezintă întinderea sau ruperea fibrelor musculare. Cele mai multe tulpini musculare sunt cauzate de suprasolicitarea sportivului în activitatea realizată. În cazurile norocoase, doar cateva fibre musculare sunt crăpate sau rupte, mușchiul rămânând intact și puternic. În cazurile grave, mușchiul încordat poate fi rupt și nu mai poate funcționa în mod corespunzător. Întinderile musculare sunt clasificate în trei categorii, în funcție de severitatea afectarii fibrelor musculare: gradul I, gradul II și gradul III. În leziunile de gradul I, doar câteva fibre musculare sunt crăpate sau rupte. Deși mușchiul este rănit și apare durerea, are capacitatea de a se reface repede. În ceea ce privește tulpina de gradul II, aceasta cuprinde un număr mai mare de fibre afectate si dureri musculare mai severe. Pot apărea, de asemenea, o ușoară inflamație, pierderi semnificative de putere și, uneori, echimoze. Tulpina de gradul III implică leziuni grave care pot duce la pierderea completă a funcției musculare, precum și dureri considerabile, umflare, sensibilitate și modificări de culoare. Deoarece tulpinile de grad III, de obicei, duc la o pauză în conturul normală a mușchiului, poate exista un surplus sub piele, în care fragmente rupte ale mușchilor au ieșit la suprafață. Aproape toate tipurile de activități sportive au un anumit risc de tulpini musculare, dar aceste leziuni tind să se întâmple cel mai des în sporturile de contact, cum ar fi fotbalul, și în sporturile care necesită efortul rapid, brusc, cum ar fi baschetul și tenisul. În cazul acestui sport din urma, cele mai frecvente zone afectate sunt umărul, cotul și genunchiul. În fotbal, cel mai adesea au fost raportate leziunile musculare de la nivelul membrelor inferioare. În ceea ce privește baschetul, incidența accidentărilor musculare ocupă un loc semnificativ în clasificarea generală a leziunilor.

Antrenamentul și riscurile

Durata antrenamentului în urma practicării unui sport de performanță este foarte importantă în determinarea gradului de risc în ceea ce privește leziunile musculare. Mușchii suprasolicitați nu mai pot proteja îndeajuns tesuturile conjunctive asociate, amplificând riscul de deteriorare a oaselor, cartilagiilor, tendoanelor si ligamentelor. Dacă sunteți atlet, raportul dintre durata exercițiului și a accidentării arată că kilometrajul total este un excelent indicator al riscului de rănire. Potrivit unui studiu, cu cât sunt parcurși mai mulți kilometri pe săptămână, cu atât șansele de accidentare sunt mai mari.

Simptome

Semnele care pot apărea în urma unei leziuni musculare sunt: crampele sau spasmele musculare, durerile musculare și sensibilitatea, mai ales după o activitate care presupune efort prelungit sau violent, umflarea musculară, modificări de culoare a epidermei, scăderea forței musculare (în tulpinile de gradul III) sau chiar pierderea completă a funcției musculare. De obicei, simptomele unei leziuni musculare ușoare se pot ameliora în una sau două săptămâni, iar în cazurile mai grave este nevoie de intervenție chirurgicală. Când este cazul să se apeleze la medic? Atunci când se aude un zgomot specific în mușchi la momentul respectiv, când sunt dureri severe, umflături sau mușchii răniți se decolorează, când simptomele unor leziuni musculare ușoare nu se îmbunătățesc după 48 de ore, când sunt dureri de spate care împiedică practicarea activităților normale sau când aveți febră, frisoane sau furnicături în piciorul afectat.

Prevenire și tratament

Pentru a preveni leziunile musculare trebuie să urmati un program de exerciții care vizează întinderea și consolidarea muschii, să vă încălziți înainte de a participa la sporturi și activități și să mențineți o greutate corporală sănătoasă. De asemenea, creșteți intensitatea programului de antrenament rapid, evitați antrenamentul atunci când sunteți obosiți. În vederea evitării leziunilor musculare, sportivii trebuie să țină cont și de creșterea consumului de carbohidrați în timpul perioadelor de antrenament intens, hidratarea intensă și verificarea echipamentului, care trebuie să fie adecvat. Imediat după primele semne ale unei leziuni musculare trebuie să se ia o pauză după activitatea sportivă practicată, să se pună gheață pe zona afectată pentru a reduce umflătura și să se folosească un bandaj elastic pentru a comprima suprafața vizată. Recuperarea depinde de localizarea și severitatea leziunii. În general, aproape toate leziunile ușoare se vindecă în câteva săptămîni. După o intervenție chirurgicală, refacerea după o leziune musculară mai gravă poate dura mai multe luni de reabilitare.