Evadarea din inconștiență: modul în care creierul repornește după o anestezie profundă

Un studiu inovator realizat în SUA a folosit anestezicele propofol și isofluran pentru a studia tiparele de revenire la starea de conștiență și funcția cognitivă după anestezie. Experimentul demonstrează adaptabilitatea creierului uman sănătos la anestezia generală profundă. Studiul a fost publicat în revista eLife.
Anestezia generală se utilizează anual în cadrul a câtorva milioane de proceduri chirurgicale. Anestezicele au capacitatea de a sista conștiența într-un mod reversibil și controlabil.

Cercetătorii au încercat să înțeleagă mai bine cum reconstituie creierul conștiența și cogniția după întreruperile cauzate de anestezia din cadrul procedurilor chirurgicale, de somn, ori de disfuncțiile neurologice (coma).

O echipă condusă de anesteziști de la Facultățile de Medicină din cadrul Universităților din Michigan, Pennsylvania și Washington, au anesteziat pentru trei ore 30 de adulți sănătoși, cu propofol și isofluran. Activitatea lor cerebrală a fost măsurată prin intermediul electroencefalogramei (EEG), împreună cu activitatea lor somn-veghe, evaluată înainte și după experiment.

Fiecare participant a efectuat teste cognitive, cu scopul de a se analiza viteza de reacție, memoria și alte funcții. Acestea s-au măsurat înaintea anesteziei, imediat după revenirea conștienței și apoi la fiecare 30 de minute după aceea.

Rezultatele au fost comparate cu ale celui de-al doilea grup al participanților la studiu, de control, care nu au primit anestezie generală și au rămas conștienți. Echipa de studiu a încercat să afle dacă creierul se trezește după inconștiență profundă dintr-odată sau treptat și care ar fi funcțiile care revin primele.

„Modul în care creierul se recuperează din stările de inconștiență este important din punct de vedere clinic, dar ne oferă și o perspectivă asupra bazei neuronale a conștienței în sine”, a spus dr. George Mashour, de la Universitatea din Michigan.

Cercetătorii au descoperit că recuperarea conștienței și a cogniției este un proces care se desfășoară treptat, nu dintr-odată. Printre primele funcții ale creierului care au revenit s-a remarcat rezolvarea abstractă a problemelor, controlată de cortexul prefrontal. Pe de altă parte, alte funcții, spre exemplu timpul de reacție și atenția, au necesitat mai mult timp pentru a se recupera.

„Deși inițial surprinzător, are sens în termeni evolutivi că o cogniție mai avansată trebuie să se recupereze devreme. Dacă, de exemplu, cineva se trezea supus la o amenințare, structuri precum cortexul prefrontal ar fi importante pentru clasificarea situației și generarea unui plan de acțiune”, a evidențiat dr. Max Kelz, de la Universitatea din Pennsylvania.

Înregistrările EEG au arătat că regiunile frontale ale creierului erau cele mai active în timpul recuperării. După aproximativ trei ore de la anestezia profundă prelungită, participanții și-au putut restabili funcția cognitivă la aproximativ același nivel cu grupul de control, care a rămas conștient. Programul de somn al subiecților în zilele de după experiment nu s-a dovedit a fi afectat.

„Acest lucru sugerează că un creier uman sănătos este adaptabil, chiar și la o expunere prelungită la anestezia profundă. Din punct de vedere clinic, acest lucru implică faptul că unele dintre tulburările cognitive pe care le vedem adesea zile sau chiar săptămâni în timpul recuperării după anestezie și intervenții chirurgicale - precum delirul - ar putea atribuite altor factori decât efectelor persistente ale medicamentelor anestezice asupra creierului”, a concluzionat dr. Michael Avidan, de la Universitatea din Washington.

sursa: Science Daily