Educația, locul de muncă și viața socială ne pot proteja creierul de declinul cognitiv

În cursul evoluției bolii Alzheimer, oamenii prezintă deficite variabile de la caz la caz, originea leziunilor cerebrale fiind semnificativ influențată de factori genetici și factori de mediu. Recent, o echipă de cercetători din cadrul American Academy of Neurology a publicat un nou studiu în jurnalul Neurology®, prin care a investigat efectul anumitor variabile personale din cursul vieții în formarea de „rezerve cognitive”, care ar proteja creierul de degradarea progresivă din boala Alzheimer.
Pentru acest studiu, au fost selectate 1.184 de persoane, născute în anul 1946, în Marea Britanie. Pentru a evidenția evoluția cognitivă de-a lungul timpului, s-au realizat teste cognitive atât la vârsta de opt ani, cât și ulterior, la vârsta de 69 de ani. Pentru a surprinde efectul variabilelor socio-economice, rezultatele testelor cognitive au fost optimizate prin includerea nivelului de educație la vârsta de 26 de ani, prin nivelul de participare la activități de agrement la vârsta de 43 de ani și prin tipul de ocupație până la vârsta de 53 de ani.

În urma analizării datelor, s-a observat faptul că abilitățile cognitive sporite din copilărie au fost asociate cu un scor semnificativ mai mare la testul cognitiv atribuit la vârsta de 69 de ani. De asemenea, o diplomă de licență sau orice alt fel de calificare de învățământ superior a determinat scoruri mult mai mari decât în cazul celor fără studii superioare. În plus, sporirea nivelului de activitate în timpul liber, sub forma voluntariatului, a grupurilor sociale sau chiar și a grădinăritului, a determinat creșterea capacităților cognitive, la fel ca în cazul unul loc de muncă de nivel înalt sau mediu.

Rezultatele sugerează faptul că a menține un proces de învățare pe tot parcursul vieții ne poate proteja capacitățile cognitive împotriva dezvoltării bolii Alzheimer. Mai mult decât atât, deși studiile anterioare semnalau un risc mai mare de declin cognitiv pentru persoanele cu scoruri cognitive mici în copilărie, lucrarea de față combate această teorie, activitatea cerebrală susținută prezentând beneficii pentru oricine, indiferent de nivel.

Michal Schnaider Beeri, PhD, a afirmat: „Din perspectiva sănătății publice, pot exista beneficii pe termen lung, cu investiții mari în educație, determinând extinderea oportunităților pentru activități de petrecere a timpului liber și oferirea de activități cognitive provocatoare pentru oameni, în special pentru cei care lucrează în locuri de muncă mai puțin calificate.”

sursa: Science Daily