Durata optimă a terapiei antiplachetare duble după implantarea de stent

Unul dintre cele mai importante aspecte în managementul pacienților care primesc stent coronarian este echilibrul între prevenirea trombozelor și reducerea riscului de sângerare. Terapia antiplachetară dublă (DAPT) – de obicei, aspirină plus încă un medicament antiplachetar (clopidogrel, ticagrelor sau prasugrel) – previne formarea cheagurilor, dar crește totodată și riscul de sângerare. Determinarea duratei ideale a DAPT pentru fiecare tip de pacient (cu risc mare sau mic de sângerare) reprezintă o provocare.
Majoritatea ghidurilor internaționale recomandă, după implantarea unui stent coronarian, continuarea DAPT pe o perioadă standard, frecvent de 6-12 luni, mai ales la pacienții cu risc cardiovascular crescut. În același timp, la pacienții în vârstă sau cu co-morbidități, riscul de complicații hemoragice este mai mare. Astfel, identificarea unei perioade mai scurte de DAPT care să mențină protecția împotriva atacului de cord și să minimizeze sângerările ar putea aduce beneficii majore.

Obiective și design

Cercetătorii sud-coreeni au desfășurat un trial multicentric (HOST-BR) cu 4.900 de pacienți, împărțiți în două categorii:

RMS – Risc mare de sângerare: o treime dintre participanți, cu vârsta medie de 73 de ani. Acești pacienți au fost randomizați să primească fie 1 lună, fie 3 luni de DAPT.
RSS – Risc scăzut de sângerare: două treimi dintre participanți, cu vârsta medie de 63 de ani. Acești pacienți au fost randomizați să primească fie 3 luni, fie 12 luni de DAPT.

Principalele măsurători ale studiului

Criteriile primare de evaluare au fost ierarhizate în trei categorii:

Evenimente cardiace majore și mortalitate (deces, infarct miocardic, tromboză intrastent, accident vascular cerebral și sângerare majoră).
Evenimente cardio-cerebrovasculare (deces de cauză cardiacă sau cerebrovasculară, infarct miocardic, tromboză intrastent confirmată sau probabilă, și accident vascular cerebral ischemic).
Episod de sângerare (orice sângerare care necesită îngrijire medicală).

Participanții au fost urmăriți timp de 12 luni, urmând ca monitorizarea să continue până la 3 ani pentru a surprinde și eventualele efecte pe termen mai lung.

Rezultate

Grupul cu risc mare de sângerare (RMS)

3 luni vs. 1 lună de DAPT

Pacienții care au primit 3 luni de DAPT au avut o incidență mai mică de evenimente combinate (deces, infarct, tromboză de stent, AVC și sângerări majore) față de cei care au primit 1 lună.
Sângerările (criteriul 3) nu au fost semnificativ diferite între cele două perioade de terapie (15,6% vs. 17,9%).
Concluzie: la pacienții cu risc mare de sângerare, 3 luni de DAPT oferă un beneficiu suplimentar în prevenirea evenimentelor cardiovasculare, fără să crească riscul de sângerare comparativ cu doar 1 lună de terapie.

Grupul cu risc mic de sângerare (RSS)

3 luni vs. 12 luni de DAPT

Pentru criteriile 1 și 2 (evenimentele cardiovasculare/decese), rezultatele la 3 luni au fost similare cu cele la 12 luni.
În schimb, episoadele de sângerare (criteriul 3) au fost semnificativ mai puține la 3 luni de DAPT (9,2%) comparativ cu cele 13,7% la 12 luni.
Concluzie: la pacienții cu risc mic de sângerare, 3 luni de DAPT este la fel de eficientă ca și 12 luni în prevenirea evenimentelor adverse majore și are un profil mai sigur prin reducerea sângerărilor.

Implicații și limitări

Populație exclusiv din Asia de Est: Majoritatea participanților au fost din Coreea de Sud, iar aproximativ 80% au primit clopidogrel drept a doua medicație antiplachetară (în locul unor agenți mai puternici, precum ticagrelor). Această situație reflectă standardele de tratament din regiune, dar rezultatele pot fi diferite pentru alte populații și regimuri terapeutice.
Tipul de antiagregant: În populația asiatică, clopidogrelul s-a dovedit a fi mai bine tolerat decât ticagrelor. Cu toate acestea, autorii subliniază că durata optimă de DAPT identificată în studiu ar putea fi utilă și în afara acestor diferențe regionale.
Continuarea monitorizării: Grupurile vor fi urmărite până la 3 ani, pentru a se observa dacă există diferențe pe termen lung în ceea ce privește tromboze, evenimente cardiovasculare, hemoragii sau mortalitate.
Aplicabilitate practică: Rezultatele sugerează că nu există o „rețetă universală” – decizia privind durata DAPT trebuie adaptată în funcție de riscul de sângerare al pacientului. Totuși, acest trial oferă date solide conform cărora 3 luni de DAPT poate fi o durată optimă în multe situații clinice.

Concluzii

Studiul HOST-BR aduce argumente importante pentru personalizarea duratei de terapie antiplachetară după stentarea coronariană.

În cazul pacienților cu risc mare de sângerare, o terapie de 3 luni pare să ofere protecție cardiovasculară mai bună comparativ cu doar o lună, fără a crește episoadele de sângerare.
La pacienții cu risc mic de sângerare, o terapie de 3 luni se dovedește comparabilă cu cea de 12 luni în prevenirea evenimentelor cardiovasculare, dar cu o reducere semnificativă a riscului hemoragic.

Aceste descoperiri sprijină ideea de „tratament țintit” în funcție de profilul fiecărui pacient, oferind o perspectivă valoroasă pentru ghidurile viitoare și practica de zi cu zi. Autorii subliniază, totuși, necesitatea confirmării rezultatelor în studii multicentrice, pe grupuri etnice și regimuri terapeutice mai variate.

Data actualizare: 02-04-2025 | creare: 02-04-2025 | Vizite: 291

Bibliografie

American College of Cardiology

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Îmbătrânirea inimii și sistemul nervos autonom: importanța nervului vag cardiac

Un studiu realizat la Sant’Anna School of Advanced Studies și publicat în Science Translational Medicine la dat...

Cercetările în domeniul bolilor de inimă pun la îndoială regulile de prescripție a aspirinei pentru prevenție

Analiza datelor din trei studii clinice internaționale, care au implicat peste 47.000 de pacienți din 10 țări, ...

Medicamentele psihotrope, utilizate frecvent de pacienții cu boli cardiovasculare, pot crește riscul acestora de deces prematur

Administrarea medicamentelor antidepresive sau ale altor medicamente psihiatrice este asociată cu un risc aproape ...

Medicament aflat în cercetare a redus colesterolul LDL cu mai mult de 50%
Tehnicile care vizează reducerea stresului pot reduce tensiunea arterială
Activitatea fizică reduce activitatea creierului legată de stres, scăzând astfel riscul de boli cardiovasculare
Aspirina poate creşte riscul de a dezvolta insuficienţă cardiacă, în rândul persoanelor vulnerabile

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Când e indicată angioplastia cu stent?

Angioplastia, denumită și intervenție coronariană percutană (PCI), a devenit răspândită în anii 1980, câ�...

Rezultatele stentării venoase ar putea fi îmbunătățite semnificativ, prin abordarea unei noi modalități de ghidare a procedurii

Un nou studiu, publicat în New England Journal of Medicine, a analizat efectele utilizării imaginilor intravascul...

AngioFFR asistat de inteligență artificială, o alternativă eficientă la ecografia intravasculară pentru ghidarea stentării în boala coronariană triplă

Un nou studiu prezentat la Congresul Anual al Colegiului American de Cardiologie (ACC.25), desfășurat în martie ...

Terapia antiplachetară dublă după bypass-ul coronarian nu aduce beneficii suplimentare față de aspirină și crește riscul de hemoragii

Dispozitivele acoperite cu medicamente nu aduc beneficii clinice semnificative în boala arterială periferică

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum