Cercetările în domeniul bolilor de inimă pun la îndoială regulile de prescripție a aspirinei pentru prevenție

Analiza datelor din trei studii clinice internaționale, care au implicat peste 47.000 de pacienți din 10 țări, pune sub semnul întrebării practicile actuale privind utilizarea aspirinei pentru prevenția primară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice, adică prevenirea primului episod de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Studiul, publicat în revista medicală Circulation, se concentrează pe un subgrup de 7.222 de pacienți care luau deja aspirină înainte de începerea studiilor, cu scopul de a preveni apariția bolilor cardiovasculare.
Rezultatele arată un risc mai mare de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral (12,5% față de 10,4%) pentru pacienții care au încetat să mai ia aspirină în timpul studiilor, comparativ cu cei care au continuat tratamentul. În plus, nu s-a observat o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între riscul de sângerări majore în cele două grupuri de pacienți.

Conducătorul cercetării, Profesorul J. William McEvoy de la Universitatea Galway, subliniază că renunțarea la aspirină nu ar trebui să fie o abordare universală. Studiile observaționale sugerează un risc cu 28% mai mare de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral printre adulții cărora li s-a prescris aspirină pentru a reduce riscul primului infarct sau accident vascular cerebral, dar care au ales să oprească tratamentul fără recomandarea medicului.

Pe baza a trei studii clinice majore publicate în 2018, ghidurile internaționale nu mai recomandă utilizarea de rutină a aspirinei pentru prevenirea primului episod de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Totuși, aspirina rămâne recomandată pentru adulții cu risc înalt care au avut deja un eveniment de boală cardiovasculară, pentru a reduce riscul unui al doilea eveniment.

Această schimbare în ghidurile recente este motivată de riscul crescut de sângerări majore asociat cu acest medicament comun în cele trei studii, deși sângerările majore sunt relativ rare la pacienții tratați cu aspirină și au fost mai evidente doar printre participanții la studiu care au început tratamentul cu aspirină în timpul studiului, nu la cei care luau deja aspirină în mod sigur.

Profesorul McEvoy sugerează că beneficiile aspirinei în reducerea riscului de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral, fără un risc excesiv de sângerare în anumiți pacienți, ar putea fi datorate faptului că adulții care iau deja aspirină fără probleme anterioare de sângerare prezintă un risc intrinsec mai scăzut pentru probleme viitoare de sângerare legate de medicament. Astfel, aceștia beneficiază mai mult de avantajele aspirinei, cu mai puține riscuri.

Rezultatele sunt generatoare de ipoteze și reprezintă cele mai bune date disponibile în prezent. Până când vor fi disponibile dovezi suplimentare, pare rezonabil ca persoanele care sunt deja tratate în mod sigur cu aspirină la doză mică pentru prevenția primară să continue tratamentul, cu excepția cazului în care apar noi factori de risc pentru sângerările legate de aspirină.

sursa: Science Daily