Disparități în îmbătrânire și demență în rândul populațiilor diverse din punct de vedere geografic

Studiul publicat în Nature Medicine investighează modul în care modelele de vârstă cerebrală, cunoscute și sub numele de ceasuri cerebrale, pot reflecta disparitățile și diversitatea în procesul de îmbătrânire și demență în populații diverse, concentrându-se în mod special pe regiuni din America Latină și Caraibe (LAC) comparativ cu populații din nordul global. Aceste modele pot fi instrumente valoroase în înțelegerea bolilor neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer și demența frontotemporală comportamentală.
Studiul a utilizat tehnici de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și electroencefalogramă (EEG) pentru a analiza semnalele cerebrale în stări de repaus de la 5.306 participanți, incluzând atât controale sănătoase, cât și persoane cu deteriorare cognitivă ușoară, boala Alzheimer și demența frontotemporală comportamentală. Modelele de învățare profundă au fost antrenate pentru a prezice discrepanțele între vârsta cerebrală și cea cronologică, cu un focus pe influența diversității modale și socio-demografice.

Rezultate

Modelele au arătat că există o discrepanță mare în vârsta cerebrală între datele din LAC și cele din afara LAC, cu modelele antrenate pe date non-LAC având o mai bună concordanță cu vârsta cronologică. Discrepanțele observate au fost asociate cu factori socio-economici, niveluri de poluare și discrepanțe în sănătate. În plus, modelele au identificat diferențe semnificative bazate pe sex, cu femeile din LAC prezentând un decalaj mai mare în vârsta cerebrală comparativ cu bărbații.

Concluzii

Studiul subliniază importanța utilizării modelelor de vârstă cerebrală pentru a înțelege mai bine efectele diversității geografice și socio-demografice asupra sănătății cerebrale. Aceste modele pot ajuta la identificarea factorilor de risc pentru deteriorare cognitivă ușoară, boala Alzheimer și alte tulburări neurocognitive, facilitând o abordare mai personalizată a medicinei. De asemenea, evidențiază necesitatea unei mai mari generalizabilități a modelelor în populații subreprezentate, pentru a combate disparitățile în diagnosticare și tratament în diverse medii socio-economice și culturale.

Rezultatele indică o nevoie urgentă de a integra variabile suplimentare cum ar fi identitatea de gen, statutul socio-economic și stratificarea etnică în cercetările viitoare, pentru a aprofunda înțelegerea îmbătrânirii cerebrale în populații diverse. De asemenea, subliniază importanța continuării dezvoltării și validării tehnologiilor de imagistică accesibile, cum ar fi EEG, în regiuni cu resurse limitate, pentru a sprijini evaluarea sănătății cerebrale la scară largă.

sursa: Science Daily