Moduri în care ne putem distruge ficatul

Anexă a tubului digestiv, situat în partea superioară dreaptă a abdomenului, ficatul reprezintă cel mai mare organ intern al corpului uman, dar și unul dintre organele indispensabile vieții. Funcția principală a ficatului este aceea de filtrare a sângelui provenit din tractul digestiv, însă rolul său în organism este mult mai amplu. Ficatul participă la metabolizarea proteinelor, lipidelor și al glucidelor, dar totodată are și rol de protejare a organismului, prin neutralizarea toxinelor ingerate.

O funcționare improprie a ficatului face ca starea generală de sănătate să fie alterată. Deteriorarea pe termen lung a aceluiași organ are consecințe deosebit de grave, sănătatea fiind pusă în pericol. Anual, la nivel global sunt raportate aproximativ două milioane de decese din cauza unei boli hepatice, ceea ce reprezintă 3,5% din totalul deceselor anuale. În majoritatea cazurilor, decesele provocate de deteriorări ale ficatului ar fi putut fi prevenite. (1) (2) (3)

În comparație cu alte organe din corpul uman, ficatul are capacitatea de a se regenera, astfel că, pentru ca modificările să fie unele ireversibile, leziunile trebuie să fie provocate în mod repetat, până când este constatată o cicatrizare a țesutului. Virusurile hepatice, o dietă dezechilibrată și nesănătoasă, consumul de substanțe toxice, defectele genetice dar și tulburările autoimune pot reprezenta motivul deteriorării funcției hepatice. Majoritatea factorilor de risc implicați în apariția unei afecțiuni grave a ficatului pot fi evitați, prin abordarea unui stil de viață sănătos. (1) (2)

Care sunt factorii de risc în bolile hepatice? Cum ne putem distruge ficatul?

Abuzul de alcool - consumul în cantități mari de alcool, pe perioade lungi de timp are de cele mai multe ori efecte negative asupra organismului uman, ficatul fiind unul dintre organele direct afectate. În funcție de cantitatea de băuturi alcoolice consumate, de tipul acestora cât și de durata consumului se poate stabili cu exactitate prognosticul și severitatea bolii hepatice. Conform rapoartelor, ciroza hepatică se poate dezvolta atunci când cantitatea de alcool consumată pe parcursul vieții depășește 100 de kilograme, cantitatea corespunzând unui consum zilnic de 30 de grame de alcool nediluat, pe parcursul a zece ani de viață. În ceea ce privește tipul băuturii, se consideră că o bere de 0,33 ml este echivalentul unui pahar de vin sau a 11-14 grame de băuturi cu 40% volum de alcool. (4)

Abuzul de tutun - din cauza numărului mare de substanțe nocive ce se găsesc în fumul de țigară, fumatul excesiv are efecte adverse majore asupra ficatului. Fumatul sporește producția de citokine, substanțe care, conform studiilor, contribuie la deteriorarea celulelor hepatice. Substanțe chimice conținute de țigări cresc totodată riscul dezvoltării unui carcinom hepatocelular la pacienții care suferă de hepatită cronică. Expunerea la mai mult de două pachete pe zi de țigări, pe o perioadă mai lungă de zece ani, crește considerabil riscul de apariție a unei boli hepatice. (5)

Stresul psihosocial - legătura dintre stresul psihosocial și evoluția negativă a bolilor hepatice a fost studiată de-a lungul ultimilor ani de numeroși specialiști, astfel că un număr foarte mare de articole au fost publicate. Conform unui studiu apărut în Biblioteca Națională de Medicină a SUA, există o legătură strânsă între stres și severitatea hepatitei cronice C. În cadrul acestui studiu s-a dovedit faptul că personalitatea poate să influențeze modul în care boala se manifestă. În aceeași cercetare au fost incluși pacienți care sufereau de ciroză, analiza decurgând în același mod, rezultatele finale fiind aceleași: stresul poate să influențeze în mod negativ evoluția cirozei. Bolile hepatice pot fi influențate de stres, progresia acestor condiții medicale fiind mult mai rapidă la persoanele stresate. (6)

Alimentația nesănătoasă - ficatul, împreună cu celelalte glande care fac parte din sistemul digestiv, au rolul de a înlesni digestia alimentelor. Tocmai din acest motiv, o alimentație nesănătoasă poate să afecteze nu doar stomacul, ci și ficatul. Dieta bogată în grăsimi saturate reprezintă adesea principala problemă, deoarece grăsimea consumată se poate acumula în celulele hepatice. Conform studiilor, persoanele obeze sunt mult mai predispuse să dezvolte o boală hepatică, comparativ cu cei a căror greutate este una optimă. Dovezile științifice existente confirmă însă și faptul că exercițiile fizice efectuate regulat ajută la prevenirea steatozei hepatice non-alcoolice. Tocmai de aceea, persoanele supraponderale trebuie să evite sedentarismul, pentru a nu-și deteriora funcția hepatică. (7)

Zahărul - consumul în cantități mari de alimente bogate în zaharuri, precum bomboanele, produsele de patiserie sau sucurile ar putea crește riscurile de apariție a afecțiunilor hepatice. De asemenea, este bine-cunoscut faptul că un consum pe termen lung de zaharuri reprezintă cauza creșterii în greutate. Conform studiilor, zahărul poate fi la fel de dăunător pentru fiecat ca alcoolul, chiar și la persoanele care au o greutate normală.

Acetaminofen - folosit pe scară largă pentru a combate durerile de intensitate medie, dar și pentru a reduce febra, acetaminofenul este vândut în țara noastră fără prescripție medicală, sub denumirea de Paracetamol. Beneficiile oferite de acest medicament nu au fost niciodată puse în discuție, însă trebuie menționat faptul că există anumite riscuri, atunci când medicamentele care conțin paracetamol sunt consumate în exces. Insuficiența hepatică a fost constatată în mai multe cazuri de consum în exces de acetaminofen (și al altor pastile a căror substanță activă este acetaminofen). Consumul de droguri sau steroizi au, de asemenea, efecte negative asupra ficatului. Utilizarea pe termen lung a steroizilor anabolizanți crește riscul de cancer la ficat, în timp ce consumul abuziv de droguri este asociat cu leziunile hepatice. (8) (9)

Utilizarea acelor contaminate - fie că este vorba de injectarea medicamentelor, a unor substanțe interzise, de transfuzii sanguine sau de tatuaje/piercinguri corporale, acestea trebuie să se realizeze cu ace de unică folosință corect manipulate. Acele nu trebuie utilizate de două persoane diferite, deoarece există riscul de transmisie al unor boli grave, precum hepatita. În cele mai multe situații, hepatita C este transmisă de către persoane care nu cunosc faptul că suferă de boală, acesta fiind motivul principal al prevalenței extrem de mari al hepatitei B sau C. (9)

Întreținerea unui act sexual neprotejat cu o persoană infectată cu un virus hepatic, cât și consumul de apă sau de alimente contaminate, reprezintă două modalități suplimentare de contractare a unui virus hepatic. Deși în cele mai multe cazuri de infectare cu virus hepatic ficatul nu este afectat pe termen lung, deoarece hepatita are șanse reduse de a se croniciza la adultul contaminat, este important să fie prevenite orice condiții medicale care ar putea pune în pericol sănătatea umană. (8) (9) (10)