Din ce cauză mergi des la toaletă

Urinările frecvente reprezintă un simptom ce aparține sferei urologice, putând afecta în egală măsură femeile și bărbații. Cauzele din spatele micțiunilor frecvente sunt dintre cele mai variate, fiind incriminate atât afecțiunile aparatului urinar, cât și boli metabolice sau cauze iatrogene.

Ce înseamnă să mergi des la toaletă?

În mod obișnuit, un adult sănătos elimină între 1.000 și 1.800 ml de urină în 24 de ore. Această cantitate depinde de alimentație, volumul lichidelor ingerate, activitatea fizică, precum și de medicația administrată zilnic. În medie, un adult urinează de 6-8 ori în timpul zilei, iar noaptea, în condițiile în care funcția renală este semnificativ încetinită, urinarea nu ar trebui să aibă loc. Tot ce depășește 10 urinări în timpul zilei și o urinare pe noapte constituie un semnal de alarmă asupra stării de sănătate. (1), (2)

Ce aspecte trebuie să avem în vedere după ce constatăm că mergem des la toaletă?

Pentru a putea dignostica în mod corect afecțiunea de care suferiți, este nevoie să fiți atent la următoarele aspecte pe care să le comunicați medicului în timpul consultului de specialitate:

• Cantitatea aproximativă de urină pe care o eliminați la fiecare urinare;
• Calitatea jetului urinar (acesta poate fi caracterizat drept normal, slab, întrerupt, etc.);
• Culoarea urinei, aceasta poate varia de la incoloră la numeroase nuanțe de galben, însă în anumite situații patologice urina se închide la culoare, devenind roșie sau maronie;
• Prezența în urină a anumitor compuși precum sânge, puroi sau limfă;
• Diverse simptome care însoțesc urinările frecvente precum: usturime sau durere la emisia urinei, evacuarea vezicii cu dificultate, durere la nivel lombar sau abdominal prezentă în mod spontan sau consecutiv efortului de urinare, febră, frisoane, incontinență urinară, etc.

De asemenea, pentru diagnosticul corect al bolii este importantă diferențierea între doi termeni:

• Poliuria, care înseamnă eliminarea unei cantități de peste doi litri de urină în 24 de ore;
• Polakiuria, termen care desemnează creșterea numărului micțiunilor zilnice, acestea fiind deseori incomplete sau în cantitate redusă.

Care sunt cel mai des întâlnite cauze ale urinărilor frecvente?

Având în vedere varietatea afecțiunilor care determină emisia frecventă de urină, în continuare vor fi exemplificate cele mai frecvente dintre acestea:

• 1. Infecțiile tractului urinar: mult mai frecvente la femei față de bărbați consecutiv anatomiei sistemului urinar, uretra feminină este mai predispusă la colonizarea microbiană; ascensionarea microorganismelor patogene la nivelul vezicii urinare determină apariția cistitei, care se manifestă prin polakiurie și poate fi însoțită de dureri ale etajului abdominal inferior, precum și simptome ale sindromului infecțios (febră, frisoane, greață, vărsături, etc.).
• 2. Adenomul de prostată: afecțiune benignă ce aparține în exclusivitate sexului masculin, apare consecutiv stimulării androgenice care determină mărirea în volum a prostatei care va exercita presiune asupra uretrei; simptomatologia se instalează progresiv, inițial apare modificarea jetului urinar, apoi urinarea frecventă, în special nocturnă, iar în stadii avansate bolnavul prezintă pseudoincontinență urinară și retenție urinară completă.
• 3. Diabetul zaharat: atât tipul 1, cât și tipul 2 de diabet zaharat determină în stadiile anterioare diagnosticului triada clasică formată din poliurie, polifagie și polidipsie la care se adaugă hiperglicemia cronică; bolnavul elimină cantități mari de urină (peste 3 litri în 24 de ore), iar aceasta prezintă nivele crescute ale glucozei la examinarea biochimică.
• 4. Vezica hiperactivă (vezica neurologică): constutie o afecțiune neuromusculară care afectează în special vârstele înaintate consecutiv instalării demenței sau a altor afecțiuni neurologice; simptomatologia este reprezentată de urinarea frecventă, imperioasă, iar pacientul își pierde controlul voluntar asupra vezicii urinare.
• 5. Sarcina: urinarea frecventă apare în special în ultimul trimestru de sarcină consecutiv creșterii dimensiunilor uterului care va exercita presiune asupra vezicii, determinând astfel nevoia de urinare în urma acumulării unui volum de urină mai mic decât cel care cauzează în mod normal reflexul de golire.
• 6. Consumul de diuretice: în această categorie intră atât medicamentele utilizate în tratamentul bolilor cardiovasculare precum hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă, precum și substanțe uzuale de tip cofeinei sau alcoolului; consumul acestor substanțe cauzează eliminarea prin urină a fluidelor acumulate în organism, iar efectul dispare după întreruperea administrării.
• 7. Diabetul insipid: reprezintă o tulburare hormonală cauzată de absența sau secreția inadecvată de hormon antidiuretic; persoanele afectate prezintă senzație excesivă de sete și elimină cantități între 5 și 8 litri de urină pe zi; diagnosticul diferențial se realizează cu diabetul zaharat pe baza analizelor de sânge și urină. (3), (4), (5), (6), (7), (8)

Dacă vă regăsiți într-una din situațiile descrise, adresați-vă medicului specialist în vederea investigațiilor și a stabilirii diagnosticului corect.