Diferențele de sex și gen în reziliența cognitivă la îmbătrânire și boala Alzheimer

Studiul analizat în revista Alzheimer's & Dementia se concentrează pe factorii de rezistență și reziliență specifici sexului și genului în boala Alzheimer. Este esențial să înțelegem aceste caracteristici pentru a îmbunătăți cunoștințele despre mecanismele care mențin funcția cognitivă și reduc acumularea de patologie în îmbătrânire și boala Alzheimer. Diversitatea interindividuală în răspunsul la patologia Alzheimer este semnificativă, unii indivizi păstrându-și integritatea cognitivă în ciuda vârstei înaintate și a factorilor genetici predispozanți.
Cercetătorii disting între „rezistență” (evitarea patologiei) și „reziliență” (gestionarea impactului patologiei), subliniind că anumite persoane pot prezenta o încărcătură patologică redusă sau neglijabilă, chiar în prezența unui risc crescut. Aceasta sugerează că, în ciuda vârstei avansate și a variabilelor ereditare, unele persoane pot minimiza impactul factorilor contribuitori.

În ceea ce privește diferențele de sex și gen, femeile cu deficiență cognitivă ușoară (DCU) arată o deteriorare cognitivă mai accentuată decât bărbații, cu o progresie mai rapidă către diagnosticul clinic de deficiență cognitivă ușoară și demență. Interesant, femeile cu alela apolipoproteinei ε4 (APOE ε4) prezintă o incidență mai mare a demenței comparativ cu bărbații, aceasta fiind mai pronunțată între vârstele de 65-75 ani. Femeile inițial manifestă o rezistență cognitivă mai puternică la pierderea volumului hipocampal, dar aceasta se erodează în timp, în special după diagnosticul de deficiență cognitivă și în stadiile avansate ale neurodegenerării asociate bolii Alzheimer.

Femeile sunt mai susceptibile la patologia amiloidă și tau, în special cele cu deficiență cognitivă ușoară sau demență. Ele prezintă niveluri mai ridicate de tau total și tau fosforilat (p-tau) în plasma sanguină, iar aceasta este asociată cu o acumulare mai rapidă de amiloid și tau în cortexul entorhinal, o scădere a metabolismului cerebral al glucozei și un declin cognitiv mai rapid. Tratamentele hormonale anterioare pot reduce acumularea de tau la femei.

Variațiile de gen în comportamentul sedentar și activitatea fizică contribuie de asemenea la declinul cognitiv. Femeile demonstrează o funcție de memorie și performanțe mai bune în ciuda atrofiei hipocampale, dar dincolo de un anumit prag, ele experimentează un declin cognitiv accelerat.

Studiul recomandă o abordare conștientă de sex și gen în cercetarea variabilelor biologice și sociale, precum și rolul cromozomului X în reziliența la boala Alzheimer. Aceasta subliniază necesitatea de a înțelege cum diferitele stadii de vârstă, schimbările hormonale legate de vârstă, menopauza, genetica și modificările răspunsului glial pot conduce la proteinopatii care scad performanța cognitivă.

sursa: News Medical