Depresia postnatală a fost relaționată cu perturbarea sistemului de oxitocină în timpul alăptării

Depresia postnatală a fost relaționată cu perturbarea sistemului de oxitocină în timpul alăptării

©

Autor:

Depresia postnatală a fost relaționată cu perturbarea sistemului de oxitocină în timpul alăptării
Studiul publicat în jurnalul Psychoneuroendocrinology investighează oxitocina prezentă în laptele matern È™i efectul eventualelor simptome de depresie postnatală (DPN) asupra acestei căi fiziologice. DeÈ™i anterior s-au cercetat nivelurile de oxitocină în plasmă sau salivă la mamele care alăptează, oxitocina din laptele matern a primit mai puÈ›ină atenÈ›ie. Totodată, femeile cu DPN prezintă adesea dificultăți la alăptare È™i pot înțărca prematur, însă nu este pe deplin clar în ce măsură mecanismele biologice (precum disfuncÈ›ia căii centrale-periferice a oxitocinei) contribuie la aceste probleme, comparativ cu factorii psihologici.

Metodologie

  • ParticipanÈ›i: 62 de mame (M = 33,38 ani) aflate la 3-9 luni postpartum, care îÈ™i alăptau copiii (M bebeluÈ™i = 4,73 luni). Dintre acestea, 26 au avut scoruri \(\ge\) 9 la Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS), indicând simptome probabile de DPN, iar 36 de mame au avut scoruri sub prag (grup de control).
  • Tipul studiului: randomizat, dublu-orb, placebo-controlat, cu reacÈ›ii încruciÈ™ate (cross-over). Fiecare mamă a fost evaluată:
  1. La momentul iniÈ›ial (fără intervenÈ›ie, considerat baseline).
  2. După administrarea intranazală de oxitocină (24 UI).
  3. După administrarea placebo (spray identic, fără substanță activă).
  • Prelevare lapte matern: s-a făcut la aproximativ 4 minute de la începerea alăptării (perioadă la care alte studii au indicat un vârf al oxitocinei). Din laptele exprimat manual (5 ml) s-a măsurat ulterior concentraÈ›ia de oxitocină printr-un kit ELISA (ENZO).

Obiectivele studiului

1. Să investigheze relaÈ›ia dintre oxitocina endogenă din laptele matern È™i simptomele de depresie postnatală, presupunând că mamele cu DPN ar putea avea nivele mai scăzute de oxitocină în laptele matern.
2. Să evalueze modul în care administrarea intranazală de oxitocină exogenă influenÈ›ează nivelul endogen de oxitocină din lapte, la mamele cu DPN vs. mamele cu simptome sub pragul clinic.

Rezultate

1. Relația dintre oxitocina endogenă și depresia postnatală
  • Nu s-a constatat nicio corelaÈ›ie semnificativă între scorurile EPDS È™i nivelul de oxitocină din laptele matern la momentul iniÈ›ial.  
  • Nu au apărut diferenÈ›e semnificative de oxitocină în laptele matern între grupul cu DPN È™i grupul de control.  

2. Efectul administrării intranazale de oxitocină
  • În ansamblu, spray-ul cu oxitocină a crescut semnificativ nivelurile endogene de oxitocină din lapte.  
  • TotuÈ™i, acest efect a fost mai pronunÈ›at la mamele fără DPN; mamele din grupul cu DPN au prezentat o creÈ™tere mai modestă, sugerând posibile disfuncÈ›ii în calea centrală/periferică a oxitocinei la femeile cu depresie postnatală.  
  • Introducerea ca factori-covariate a altor tulburări de sănătate mintală (anxietate, PTSD È™.a.) nu a alterat semnificativ efectul principal al administrării de oxitocină asupra nivelurilor de oxitocină din lapte, deÈ™i a diluat uÈ™or interacÈ›iunea cu statutul de DPN.

Interpretări și discuții

  • AbsenÈ›a asocierii la baseline: Rezultatele sugerează că, deÈ™i mamele cu DPN pot experimenta dificultăți È™i sentimente negative legate de alăptare, aceste probleme nu par direct legate de nivelul de oxitocină în lapte (cel puÈ›in în contextul È™i perioada analizate).  
  • DiferenÈ›e la administrarea de oxitocină exogenă: Faptul că răspunsul la oxitocina administrată intranazal a fost atenuat în grupul cu DPN poate indica o alterare a receptorilor sau o rigidizare a sistemului oxitocină (central sau periferic) în depresie. Ipoteza este că femeile depresive pot să-È™i menÈ›ină fiziologic lactaÈ›ia (prin mecanisme periferice), dar să nu experimenteze la fel de intens beneficiile anxiolitice È™i de recompensă, care depind de componenta centrală a oxitocinei.
  • Implicarea pentru mamă È™i copil: Dacă mama cu DPN reuÈ™eÈ™te să producă lapte adecvat (cu un nivel normal de oxitocină în lapte), ea oferă sugarului factorul posibil de reglare a sistemului oxitocinei al copilului. Cu toate acestea, mama ar putea să nu experimenteze aceeaÈ™i reducere de stres È™i recompensă socială din alăptare. Astfel, deÈ™i copilul ar putea beneficia de oxitocina din lapte, mama nu primeÈ™te pe deplin efectele pozitive legate de dispoziÈ›ie, legătură È™i anxietate scăzută.
  • Posibile direcÈ›ii clinice: Rezultatele sugerează că o singură doză standard (24 UI) de oxitocină intranazală are un efect mai slab la femeile cu DPN. E nevoie de studii suplimentare pentru a vedea dacă doze mai mari sau intervenÈ›ii pe termen lung pot fi mai eficiente în ameliorarea simptomelor È™i facilitarea alăptării.
  • Limitări: EÈ™antionul a fost relativ mic, iar evaluarea oxitocinei s-a făcut la un unic moment în timpul alăptării, ceea ce ar putea rata variaÈ›iile individuale. De asemenea, diagnosticul DPN se bazează pe auto-raport (EPDS) È™i nu pe criterii clinice formale.

Concluzii

Studiul aduce primele date despre nivelul oxitocinei în laptele matern la mamele cu depresie postnatală È™i răspunsul acesteia la administrarea intranazală de oxitocină.  
  • Nu s-a constatat o asociere directă între nivelul de oxitocină în lapte È™i severitatea simptomelor de DPN.  
  • Administrarea intranazală de oxitocină a crescut nivelul endogen de oxitocină din laptele matern, dar impactul a fost mai pronunÈ›at la mamele fără DPN, sugerând că patologia depresivă poate bloca parÈ›ial efectele benefice.  

Aceste rezultate oferă o perspectivă nouă asupra modului în care mamele depresive reuÈ™esc totuÈ™i să furnizeze lapte cu conÈ›inut normal de oxitocină bebeluÈ™ilor, în timp ce ele pot rata beneficiile psihobiologice obiÈ™nuite ale alăptării. Date fiind implicaÈ›iile majore ale DPN pentru mamă È™i copil, e necesară cercetare suplimentară la eÈ™antioane mai mari, pentru a înÈ›elege mai bine unde intervin aceste disfuncÈ›ii È™i cum pot fi sprijinite mamele care doresc să alăpteze, dar sunt afectate de depresie postnatală.

Data actualizare: 17-03-2025 | creare: 17-03-2025 | Vizite: 37
Bibliografie
Lindley Baron-Cohen, K., et al. (2025). Intranasal oxytocin increases breast milk oxytocin, but has a reduced effect in depressed mothers: A randomized controlled trial. Psychoneuroendocrinology. doi.org/10.1016/j.psyneuen.2025.107374.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Depresia postnatală la bărbaÈ›i
  • Oxitocina ar putea ajuta persoanele care renunță la droguri
  • Oxitocina administrată nazal ar putea mări percepÈ›ia emoÈ›iilor la persoanele cu autism
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum