De ce se agravează tinitusul după un pui de somn?

Studiul publicat în jurnalul Hearing Research aduce în prim-plan o legătură puțin explorată până acum: modul în care reprizele scurte de somn (pui de somn) pot influența percepția și intensitatea tinitusului. tinitusul, definit ca perceperea unor sunete fără existența unei surse externe, afectează circa 14% din populația globală și poate fi agravat de o serie de factori, de la stres și alimentație, până la schimbări atmosferice. Însă o treime dintre persoanele cu tinitus raportează o creștere a intensității acestuia după un somn scurt, sugerând existența unor mecanisme specifice legate de somn.
Pentru a înțelege mai bine această relație, cercetătorii au realizat un experiment controlat, incluzând 37 de pacienți cu tinitus care declarau frecvent episoade de agravare după un pui de somn. Pe parcursul a două zile, participanții au efectuat șase reprize de „pui de somn”, timp în care au fost monitorizați prin polisomnografie și au fost supuși la teste audiologice și kinesiologice înainte și după fiecare repaus. Acest design a permis cercetătorilor să urmărească evoluția intensității tinitusului în timp real, corelând-o cu factorii ce apar în timpul somnului.

Rezultatele au arătat că, deși la unii participanți a apărut ocazional o reducere a intensității tinitusului, în majoritatea situațiilor zgomotul perceput în urechi creștea după un pui de somn. Mai mult, analiza detaliată a parametrilor somnului a evidențiat că nu numai durata totală a reprizei de somn contează, ci și prezența unor fenomene precum sforăitul și apneea. Sforăitul mai intens și mai îndelungat, precum și episoadele de apnee și hipopnee, s-au asociat cu o percepție mai accentuată a tinitusului. În schimb, factori precum poziția în care s-a dormit sau scrâșnirea dinților (bruxism) nu au avut o influență semnificativă.

Un alt aspect interesant este legătura cu etapele somnului. Deși reprizele scurte de somn nu au permis apariția somnului REM, formele de somn ușor și somn profund, prezente în majoritatea tentativelor, s-au asociat cu o intensificare a tinitusului. Astfel, rezultă că anumite modificări fiziologice din timpul somnului - în special cele legate de mușchii implicați în ventilația tubară, cum ar fi mușchiul tensor veli palatini - pot amplifica semnalele percepute ca tinitus.

Importanța acestor concluzii este semnificativă: studiul dovedește într-un mediu controlat că reprizele scurte de somn pot agrava temporar tinitusul și indică faptul că anumite tulburări respiratorii din timpul somnului - sforăitul și apneea - sunt implicate în acest proces. Deși efectul este trecător și intensitatea tinitusului poate scădea între episoadele de somn, constatarea deschide calea către noi perspective de management. În viitor, abordările terapeutice ar putea lua în calcul nu doar factorii strict auditivi sau stresori externi, ci și calitatea somnului și prezența unor disfuncții respiratorii asociate, pentru a ameliora percepția neplăcută a tinitusului.

sursa: News Medical