De ce este mai frecventă depresia la persoanele cu boli coronariene?

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, bolile coronariene și depresia constituie împreună principalele cauze de dizabilitate în țările dezvoltate, rata de suprapunere a celor două patologii la același individ fiind semnificativă. 

Depresia a fost asociată cu bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială și accidentele vasculare cerebrale, fiind considerată în prezent un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare, asemenea fumatului, hipercolesterolemiei și hipertensiunii. Astfel, prognosticul la pacienții cu boli cardiovasculare și depresie a devenit comparabil cu cel al pacienților cu disfuncție ventriculară stângă sau post-infarct.

Date epidemiologice indică faptul că prezența depresiei la indivizii sănătoși poate constitui un predictor al instalării bolilor coronariene în decursul vieții. Mai mult decât atât, studii serioase au demonstrat în nenumărate rânduri o asociere puternică între depresie și riscul de apariție al hipertensiunii arteriale, în absența antecedentelor de boli cardiovasculare. (1)

Legătura dintre depresie și bolile coronariene

Depresia este cel mai tranșant predictor al decesului în primul deceniu după ce s-a pus diagnosticul de boală coronariană, potrivit unui studiu care a fost prezentat publicului pentru prima oară în cadrul celei de a 66-a Sesiune Științifică Anuală a Colegiului American de Cardiologie. Potrivit acestuia, persoanele cu boală coronariană diagnosticate cu depresie au înregistrat un risc de două ori mai mare de deces, comparativ cu riscul de mortalitate al persoanelor care nu sufereau de depresie.

„Acest studiu trage un semnal important de alarmă în special pentru practicieni: indiferent dacă se instalează pe termen scurt, imediat sau peste câțiva ani de la diagnosticul de boală coronariană, depresia este un factor de risc care trebuie luat mereu în considerare,” afirmă Heidi May, specialist în epidemiologia bolilor cardiovasculare în cadrul Intermountain Medical Center Heart Institute și investigator principal al studiului.

„Mesajul cheie de luat acasă este evaluarea continuă a pacienților cu boli coronariene în vederea depistării depresiei și instituirii precoce a tratamentului, respectiv monitorizarea riguroasă a stării lor de sănătate, fizică și psihică deopotrivă.” (2)


În urma unui infarct miocardic, consecințele non-cardiace, mai puțin vizibile și prin urmare - frecvent neglijate, se manifestă la nivelul:

• stării de spirit și a atitudinii,
• sentimentelor de certitudine cu privire la viitor,
• încrederii în ceea ce privește îndeplinirea la aceeași capacitate a activității profesionale, reluarea rolului de membru al familiei - soț, soție, frate, soră, fiu/fiică,
• sentimentelor de vină în legătură cu obiceiurile și comportamentle stilului de viață care au crescut riscul individual de infarct miocardic,
• rușinii și neîncrederii manifestate din cauza funcționalității fizice limitate, consecința evenimentului coronarian. (3)

De reținut:

• depresia este un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare;
• depresia este asociată cu alți factori de risc convenționali pentru bolile de inimă precum fumatul, dislipidemiile, obezitatea, valorile anormale ale tensiunii arteriale, alterarea profilului lipidic plasmatic -  de exemplu, persoanele cu depresie sunt mult mai predispuse să fumeze, să sufere de obezitate și să aibă diabet zaharat tip 2;

• depresia este o afecțiune care se suprapune frecvent cu bolile coronariene;
• depresia poate influența negativ recuperarea și crește riscul de complicații în cazul evenimentelor coronariene ischemice;
• depresia este frecvent asociată cu un stil de viață nesănătos;
• persoanele cu depresie prezintă o aderență scăzută în ceea ce privește administrarea medicației. (4)