De ce cancerul cerebral este adesea rezistent la imunoterapie

Un nou studiu dezvăluie mecanismele prin care tumorile cerebrale suprimă sistemul imunitar și identifică potențiale ținte terapeutice pentru îmbunătățirea tratamentului.

De ce imunoterapia funcționează greu în cazul tumorilor cerebrale?

Imunoterapia a schimbat modul în care sunt tratate multe tipuri de cancer, dar gliomul, cea mai frecventă și agresivă formă de cancer cerebral primar, rămâne dificil de abordat. Un studiu realizat de Broad Institute of MIT and Harvard și Dana-Farber Cancer Institute a analizat aproape 200.000 de celule imunitare din tumori cerebrale și a descoperit patru programe de expresie genetică care fie activează, fie suprimă sistemul imunitar.

Descoperiri-cheie ale studiului

• Cercetătorii au folosit secvențierea ARN la nivel unicelular pentru a analiza celulele imunitare din 85 de tumori de gliom.
• Au identificat patru programe genetice care influențează răspunsul imun:
  • Două programe inflamatorii, care activează sistemul imunitar și încearcă să atace tumora.
  • Două programe imunosupresive, care apar în stadiile avansate ale bolii și blochează răspunsul imun.
• Dexametazona, un steroid frecvent utilizat pentru reducerea inflamației cerebrale la pacienții cu gliom, activează un program imunosupresiv, ceea ce sugerează că acest medicament ar putea scădea eficiența imunoterapiei.

Impactul dexametazonei asupra tratamentului

• Medicii folosesc dexametazona pentru a reduce edemul cerebral, dar studiul arată că acest medicament nu doar suprimă celulele T, ci și influențează celulele mieloide, care joacă un rol crucial în reglarea sistemului imunitar.
• Experimentele pe organoizi (culturi tridimensionale de celule tumorale) au arătat că efectele imunosupresive ale dexametazonei persistă chiar și după întreruperea administrării medicamentului.
• Aceste descoperiri sugerează că dexametazona ar trebui utilizată cu mai multă precauție, iar noi tratamente ar trebui să vizeze reducerea edemului fără a compromite eficiența imunoterapiei.

O nouă strategie terapeutică

• Studiul sugerează că modularea acestor patru programe genetice ar putea ajuta la creșterea eficacității imunoterapiei.
• Cercetătorii au identificat două molecule, IL-1β și TGF-β, care stimulează programele imunosupresive, indicând astfel posibile noi ținte terapeutice.
• Echipa de cercetare speră că aceste descoperiri vor contribui la dezvoltarea unor terapii care să contracareze mecanismele prin care gliomul evită atacul sistemului imunitar.

Concluzie

Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra modului în care gliomul blochează răspunsul imun și evidențiază nevoia de tratamente personalizate care să contracareze mecanismele imunosupresive. Limitarea utilizării dexametazonei și dezvoltarea unor terapii capabile să reactiveze sistemul imunitar ar putea îmbunătăți considerabil prognosticul pacienților cu cancer cerebral.