Felul în care creierul controlează simptomele bolilor
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Harvard arată că un grup mic de neuroni din apropierea bazei craniului sunt răspunzători de inducerea unor simptome ale afecțiunilor pe care le avem, precum febra, pierderea poftei de mâncare sau prezența frisoanelor.
Conform oamenilor de știință, în urma comunicării dintre sistemul nervos și cel imunitar apar o serie de modificări comportamentale și fiziologice pe care le identificăm drept simptome ale unei boli, aspect al cărui mecanism și motiv nu sunt cunoscute de cercetători.
Jessica Osterhout, autor principal al studiului, afirmă că este de o importanță deosebită descoperirea felului în care creierul detectează anumite anormalități în cadrul sistemului imunitar. Aceasta menționează faptul că una dintre teoriile echipei este că neuronii descriși anterior, de la nivelul hipotalamusului, pot simți semnalele moleculare provenite de la celulele sistemului imunitar, capacitate pe care nu o au toți neuronii. Particularitatea care le oferă acestora astfel de funcții este dată de vecinătatea zonei din care aceștia fac parte cu bariera hemato-encefalică, astfel că neuronii au posibilitatea de a recepționa citokinele și chemokinele secretate de celulele sistemului imunitar, ceea ce îi activează.
Doctorul afirmă și faptul că mecanismele prin care organismul se apără împotriva unei infecții nu sunt întotdeauna benefice. Spre exemplu, febra, o reacție fiziologică declanșată de activarea neuronilor hipotalamici, determină îndepărtarea agenților patogeni din organism dacă este în limite normale. În schimb, valori prea mari ale temperaturii corporale pot determina alterări ireversibile periculoase la nivelul enzimelor umane, astfel de fenomene fiind întâlnite și în cazul reacțiilor precum pierderea poftei de mâncare sau a reducerii setei, întrucât lipsa de nutrienți ce rezultă din acestea afectează în mod negativ organismul.
Rezultatele studiului au arătat faptul că, în urma activării celulelor nervoase hipotalamice, se produce o stimulare a 12 zone cerebrale ce controlează senzații precum setea, durerea și comportamentul. Conform specialiștilor, cunoașterea în detaliu a funcției acestor neuroni ar putea duce la obținerea de tratamente cu o eficiență superioară pentru pacienții care suferă de anumite afecțiuni ce se manifestă prin febră sau pierderea poftei de mâncare. Mai mult, astfel de manifestări sunt întâlnite și la pacienții care sunt în curs de tratament cu chimioterapice.
sursa: Science Daily
foto: Kris Snibbe/Harvard Staff Photographer
Conform oamenilor de știință, în urma comunicării dintre sistemul nervos și cel imunitar apar o serie de modificări comportamentale și fiziologice pe care le identificăm drept simptome ale unei boli, aspect al cărui mecanism și motiv nu sunt cunoscute de cercetători.
Jessica Osterhout, autor principal al studiului, afirmă că este de o importanță deosebită descoperirea felului în care creierul detectează anumite anormalități în cadrul sistemului imunitar. Aceasta menționează faptul că una dintre teoriile echipei este că neuronii descriși anterior, de la nivelul hipotalamusului, pot simți semnalele moleculare provenite de la celulele sistemului imunitar, capacitate pe care nu o au toți neuronii. Particularitatea care le oferă acestora astfel de funcții este dată de vecinătatea zonei din care aceștia fac parte cu bariera hemato-encefalică, astfel că neuronii au posibilitatea de a recepționa citokinele și chemokinele secretate de celulele sistemului imunitar, ceea ce îi activează.
Doctorul afirmă și faptul că mecanismele prin care organismul se apără împotriva unei infecții nu sunt întotdeauna benefice. Spre exemplu, febra, o reacție fiziologică declanșată de activarea neuronilor hipotalamici, determină îndepărtarea agenților patogeni din organism dacă este în limite normale. În schimb, valori prea mari ale temperaturii corporale pot determina alterări ireversibile periculoase la nivelul enzimelor umane, astfel de fenomene fiind întâlnite și în cazul reacțiilor precum pierderea poftei de mâncare sau a reducerii setei, întrucât lipsa de nutrienți ce rezultă din acestea afectează în mod negativ organismul.
Rezultatele studiului au arătat faptul că, în urma activării celulelor nervoase hipotalamice, se produce o stimulare a 12 zone cerebrale ce controlează senzații precum setea, durerea și comportamentul. Conform specialiștilor, cunoașterea în detaliu a funcției acestor neuroni ar putea duce la obținerea de tratamente cu o eficiență superioară pentru pacienții care suferă de anumite afecțiuni ce se manifestă prin febră sau pierderea poftei de mâncare. Mai mult, astfel de manifestări sunt întâlnite și la pacienții care sunt în curs de tratament cu chimioterapice.
sursa: Science Daily
foto: Kris Snibbe/Harvard Staff Photographer
Data actualizare: 14-06-2022 | creare: 14-06-2022 | Vizite: 353
Bibliografie
How the brain controls symptoms of sickness, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/06/220608112501.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Felul în care ne petrecem timpul liber poate ajuta la scăderea riscului de demență
- Efectele meditației asupra creierului
- Un nou studiu din Marea Britanie relevă amploarea complicațiilor cerebrale la copiii spitalizați cu COVID-19
- Menținerea unei tensiuni arteriale scăzute poate fi benefică pentru sănătatea creierului și prevenirea bolilor neurodegenerative
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Apa ajută creierul
- Creier gaurit de la carbonat de litiu
- Tumora pe creier - costuri?
- Ce exercitii as avea nevoie pt hemipareza?
- Probleme cu creierul...
- De ce credeti ca am simtit ca-mi pocneste creierul?
- Cum pot afla daca mai sint intreg la creier ?
- Am senzatia ca imi "strange" ceva crierul, uit foarte repede anumite chestii
- One small step for man, one giant leap for mankind