Cum se manifestă burnout-ul?

Oboseala, scăderea motivației sau stresul sunt aspecte comune legate de locul de muncă. Dar când epuizarea tinde să devină permanentă și să afecteze nu doar activitatea la serviciu, ci și dispoziția, sănătatea și relațiile, este posibil să te confrunți cu burnout-ul.

Burnout-ul apare atunci când cerințele locului de muncă (numărul ridicat de ore de lucru, numeroase termene limită etc.) depășesc abilitățile persoanei de a face față stresului. Simptomele burnout-ului apar treptat – subtile la început, devin din ce în ce mai severe dacă persoana nu face nimic pentru a reduce nivelul stresului la care este expusă permanent.

Dacă inițial se considera că burnout-ul era prevalent mai ales în cazul persoanelor ale căror cariere se bazau preponderent pe acordarea de grijă celorlalți (medici, asistenți medicali, asistenți sociali, profesori), studiile recente sugerează că acesta apare în orice alt domeniu profesional (la sportivi de performanță, persoane care lucrează în call center, manageri etc).

Burnout-ul este mult mai mult decât o reacție emoțională la solicitările prea ridicate ale locului de muncă – se manifestă deopotrivă la nivelul funcționării cognitive, sociale și a organismului.

Astfel, semnele și simptomele de burnout apar pe mai multe planuri. În literatura de specialitate se consideră specifice pentru burnout trei categorii de factori:

Epuizarea (în special epuizarea emoțională):

• oboseală generalizată resimțită în majoritatea timpului;
• scăderea/pierderea energiei, cu dificultăți de mobilizare a persoanei de a începe activități sau de a le duce la final;
• scăderea capacității de concentrare pe activitățile de serviciu;
• senzația persoanei că nu mai poate face față stresului și frustrării aduse de condițiile locului de muncă.

Distanțarea sau atitudinea de indiferență față de locul de muncă:

• scăderea/pierderea motivației pentru muncă;
• pierderea empatiei pentru clienții/colegii cu care persoana lucrează;
• atitudine și comportament cinic, critic și dur față de colegi/persoanele cu care interacționează la serviciu;
• iritabilitate, pierderea răbdării față de colegi/clienți.

Reducerea performanței și subaprecierea reușitelor profesionale:

• îndoieli în privința propriei competențe profesionale;
• sentimentul persoanei că nu poate face/oferi suficient pentru a atinge standardele locului de muncă;
• nemulțumirea permanentă privind realizările ei profesionale;
• sentimentul că munca sa nu are valoare.

La acestea se pot alătura și simptome nespecifice pentru burnout: deprimare, furie, frustrare, anxietate, dureri de cap, dureri musculare, modificări ale poftei de mâncare, tulburări ale somnului, îmbolnăviri frecvente.