Cum se depistează cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin e al doilea cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor. Din fericire, incidența acestuia este în scădere cu peste 50% în ultimii 30 ani datorită metodei de screening prin citologie cervicală.

În 99-100% din cazuri cauza e reprezentată de tulpinile cu risc înalt de virus uman Papilloma. HPV este o familie de virusuri circulare de tip ADN, care infectează pielea și celulele mucoase, inclusiv regiunea ano-genitală și cavitatea orală, transmis prin contact sexual sau contact direct. Există peste 100 tipuri de HPV, dintre care 12 sunt considerate de risc înalt sau de natură oncogenă: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 și 59. Dintre acestea, 16 e responsabil de cel mai mare număr de cancere cervicale și CIN 3, iar combinația dintre 16 și 18 este responsabilă de 70% din cazurile de cancer cervical. Majoritatea femeilor infectate nu vor dezvolta leziuni maligne.

Leziunile maligne apar într-o treime din cazurile infectate cu HPV. Extinderea infecției depinde de statusul imun al femeii și de statusul de fumătoare. (5)

Cea mai importantă cauză de cancer de col uterin este infecția cu virusul Papilloma uman sau HPV. Testele Babeș-Papanicolau sunt folosite pe scară alrgă în screeningul acestei neoplazii.

Vaccinurile HPV sunt disponibile și folosite în programe de imunizare pe scară largă.

Cancerul de col uterin este deseori asimptomatic, în timp ce boala local avansată poate cauza simptome precum: sângerare vaginală anormală, sângerare după contact sexual, secreție anormală, dispareunie, durere pelvină.

Aspectul macroscopic: formațiune exofitică sau endofitică. (1)

Diagnostic:

• Examinarea colului
• Testul Babeș-Papanicolau
• Biopsii cervicale
• Conizația dacă biopsia cervicală este neconcludentă (2)

Testul Babeș-Papanicolau:

• În mediu lichid
• În strat subțire

Indicații pentru efectuarea testului Babeș-Papanicolau:

• După vârsta de 21 ani indiferent de antecedentele sexuale
• Între 21-29 ani: test Papanicolau la 3 ani. Nu se indică testarea HPV la acest grup de vârstă
• 30-65 ani: citologie și testare HPV la 5 ani sau citologie singură la 3 ani. Testarea HPV singură nu se indică de rutină
• După 65 ani, dacă femeia a avut teste screening negative și nu se află la risc pentru a dezvolta cancer de col, se recoamandă încetarea screeningului
• După histerectomie, nu se recomandă efectuarea testului
• Pentru femeile testate anti-HPV, se păstrează aceleași recomandări ca pentru cele nevaccinate

Complicații:

• Sângerare minimă
• Infecție
• Sângerarea chiar după testare este considerată normală (5)

• Scuamoase
• Glandulare sau adenocarcinomul
• Alte tumori epiteliale incluzând tumorile neuroendocrine și tumorile nediferențiate

• Radiografie toracică
• Evaluare imagistică: CT pentru invazia ganglionilor limfatici, RMN pentru a determina dimensiunea tumorii, gradul penetrării stromale, extensia la nivelul vaginului și corpului uterin
• PET poate delimita cu acuratețe mai mare extensia bolii, în special ganglionii care nu sunt macroscopic măriți sau extensia la distanță
• Evaluarea ganglionului santinelă în stadiile incipiente sau pentru pretratamentul chirugical al ganglionilor paraaortici în boala local avansată este în discuții
• Calcularea riscului tumoral se face în funcție de: dimensiunea tumorii, statusul ganglionar, invazia spațiului limfovascular, subtipul histologic (1)

Creșterea acurateței testului Babeș-Papanicolau:

• Evitarea efectuării la menstruație. Cel mai potrivit moment este la cel puțin 5 zile după terminarea perioadei de menstruație
• Evitarea folosirii tampoanelor, a anticoncepționalelor, creme vaginale, lubrifiante sau medicamente vaginale cu 2-3 zile înaintea testului
• Evitarea dușurilor intravaginale cu 2-3 zile înainte
• Evitarea contactului sexual cu 2 zile înainte

Rezultatele testului:

• Negativ pentru leziuni intraepiteliale sau cancer: fără semne de cancer, leziuni premaligne sau alte anomalii semnificative. Pot fi prezente modificări fără legătură cu cancerul ce col, precum: semne ale infecției cu herpes, trichomonas vaginalis. Anumite rezultate pot fi formulate ca modificări celulare reactive. Este modul prin care celulele cervicale apar când sunt infectate sau suferă iritații.
• Anomalii ale celulelor epiteliale: celulele care aparțin de cervix și vagin suferă modificări care ar putea însemna cancer sau leziuni premaligne. Această grupă este împărțită în alte subcategorii pentru celule scuamoase și glandulare.

ASC (atipii ale celulelor scuamoase):

• anomalii ale celulelor scuamoase: modificări atipice ale celulor scuamoase de importanță incertă (ASC-US) e un termen folosit pentru celulele care arată normal, dar nu este posibil de spus din cauza infecției, a iritației sau a leziunii premaligne. De cele mai multe ori, laboratoarele clasifică drept ASC-US leziunile non-premaligne, dar care necesită teste suplimentare.
• leziuni intraepiteliale de grad înalt a celulelor scuamoase (HSIL) sau ASC-H sunt anomalii celulare care nu pot fi diferențiate dar ridică o suspiciune de leziune pre-malignă care necesită testări și posibil tratament

SIL (leziuni scuamoase intraepiteliale):

• L-SIL (grad scăzut) unde celulele arată moderat modificate
• H-SIL (grad înalt) unde celulele suferă niște modificări drastice și e puțin probabil ca celulele L-SIL să își revină fără tratament. Șansele să se transforme în cancer sunt mari, fără tratament.

Sunt necesare investigații suplimentare pentru rezultatele SIL.

• Alte neoplazii: cancerul scuamos este o formă invazivă de neoplazie uterină.

Anomalii ale celulelor glandulare:

• Atipii ale celulelor glandulare (AGC): când celula glandulară nu are aspect normal, dar ridică suspiciune de malignitate. Teste suplimentare sunt recomandate
• Adenocarcinomul: anatomopatologul clasifică drept adenocarcinom, cancerul care provine din celulele glandulare.
• Alte neoplazii: melanom malign, sarcom sau limfom, mult mai rar afectează cervixul (3)

Leziunile precanceroase sunt deseori descoperite înaintea dezvoltării cancerului. Atunci când sunt descoperite se indică îndepărtarea acestora.
Uneori poate fi recomandată supravegherea și controalele periodice.

Alte tratamente includ:

• Crioterapia: înghețarea țesutului anormal
• Terapia laser: o rază de lumină distruge țesutul anormal
• Excizia electrochirurgicală cu „buclă”: cu ajutorul curentului se îndepărtează leziunea premalignă
• Conizația: țesutul modificat este îndepărtat cu un bisturiu de formă conică
• Chirurgia: țesutul canceros este îndepărtat chirugical
• Radioterapia: raze cu energie înaltă distrug celulele canceroase din exterior sau interior (brahiterapie)
• Chimioterapia: medicamente puternice, sub formă de tablete sau pefuzii atacă formațiunea tumorală (4)

Concluzii:

Femeile trebuie să se îngrijească de sănătatea aparatului genital. Investigarea acestuia prin simplul test Babeș-Papanicolau poate preveni patologii dificil de tratat, cu prognostic variabil, precum cancerul de col uterin.

Respectarea noțiunilor de igienă personală, sexuală și fumatul pot contribui la dezvoltarea acestei neoplazii.