Cum reușește creierul să distingă binele de rău?

Cercetătorii de la Michigan Institute of Technology au descoperit 2 circuite nervoase care pornesc de la amigdala bazolaterală și care determină la șoareci comportamente învățate, pozitive și negative.

Neuronii din amigdala bazolaterală se proiectează la două regiuni ale creierului din vecinătate, cu activități total opuse între ele, una responsabilă de sentimentul de frică, iar cealaltă de sistemul de recompensă. Aceste circuite generează, în prima situație, un comportament de evitare, pe când, în a doua situație, un comportament de tip premiu-recompensă.

Doctorul Kay Tye, conducătorul studiului, afirmă că descoperirile ar putea ajuta la tratarea bolilor psihice, cu atât mai mult cu cât este posibil ca unele tulburări, precum anxietatea, depresia și dependența să reprezinte consecința unor perturbări în procesarea emoțiilor.

Amigdala bazolaterală are proiecții la nucleul accumbens, implicat în comportamentul de tip premiu-recompensă, și la amigdala centromedială, în strânsă legătură cu comportamentul condiționat de frică. Acești neuroni sunt interconectați în interiorul amigdalei bazolaterale.

Cercetătorii au utilizat markeri fluorescenți speciali pentru a evidenția neuronii care ajung la amigdala bazolaterală.

Apoi au provocat sentimentul de frică și comportamentul de recompensă la șoareci, în dorința de a evalua cât de puternice sunt legăturile neuronale dintre amigdala bazolaterală și regiunile corespondente. Conexiunile sinaptice la neuronii care proiectau spre nucleul accumbens au scăzut în intensitate după provocarea sentimentului de frică, strângând legăturile în situația în care a intervenit comportamentul de recompensă. Invers, neuronii proiectați către amigdala centromedială și-au intensificat conexiunile după ce a fost provocat sentimentul de frică, slăbind legăturile în urma comportamentului de recompensă.

Cercetătorii s-au întrebat dacă această activitate neuronală și comportamentul de tip recompensă sau reacția de frică sunt legate între ele și de asemenea, în ce mod reușesc proiecțiile către nucleul accumbens și amigdala centromedială să declanșeze reacții diferite în cadrul aceleiași regiuni din creier.

Pentru a explica legătura cauzală dintre circuitele proiectate și comportamentul rezultat, cercetătorii au studiat optogenetica, descoperind că stimularea neuronilor ce ajung la nucleul accumbens determină intensificarea răspunsului pozitiv, în timp ce stimularea proiecțiilor către amigdala centromedială determină un răspuns negativ. În plus, inhibarea circuitelor care ajung la amigdala centromedială a amplificat comportamentul de tip recompensă.

În final, cercetătorii au dorit să afle în ce fel aceste proiecții declanșează comportamente total opuse. Realizând studii electrofiziologice, morfologice și genetice, ei au descoperit că mecanismul potențialului de acțiune este diferit în cele 2 cazuri. De asemenea, neuronii care ajung la amigdala centromedială au ramificații dendritice mai bogate și câteva gene exprimate diferențiat.

Există posibilitatea ca aceste diferențe în expresia genică să determine mecanismele prin care proiecțiile de la amigdala bazolaterală către nucleul accumbens și amigdala centromedială stau la baza generării unor reacții total opuse.

Sursa: Scientifica