Cum ne ajută microbiomul intestinal în lupra împotriva bolilor

Într-un articol de revizuire publicat în revista Biomedicines, oamenii de știință au oferit o perspectivă aprofundată asupra microbiomului intestinal umane și a relației acestuia cu dieta și sănătatea. Microbiomul intestinal uman este o colecție diversă de microorganisme care include bacterii, ciuperci, arhee și viruși. În timp ce unele organisme sunt dominante și răspândite într-un intestin sănătos, există variații semnificative în compoziția și diversitatea microbiotei intestinale observate între indivizi.
Microbiomul intestinal produce o serie de metaboliți primari și secundari, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA), care joacă un rol crucial în menținerea homeostaziei organismului. Dieta este un factor important în modularea compoziției și activităților microbiomului, care, la rândul său, este asociată atât cu efecte pozitive, cât și negative asupra sănătății. Un dezechilibru în comunitatea microbiană intestinală, cunoscut sub numele de disbioză intestinală, este asociat cu o serie de boli, inclusiv boli metabolice și cancer colorectal.

Macro și micronutrienți din dietă joacă un rol semnificativ în modelarea compoziției și funcțiilor microbiomului intestinal umane. Efectul dietei asupra microbiomului începe de la naștere, când bebelușii alăptați prezintă o populație de bifidobacterii necesară pentru utilizarea oligozaharidelor nedigerabile din lapte uman, în timp ce bebelușii hrăniți cu lapte praf prezintă o compoziție mai complexă a microbiotei intestinale, asemănătoare adulților. Comunitatea microbiană intestinală obține energie din compușii dietetici care scapă de digestie de către enzimele gazdă, cum ar fi amidonul rezistent, polizaharidele fără amidon, oligozaharidele și proteinele.

Amidonul rezistent este polizaharida alimentară primară degradată de microbiomul intestinal, urmată de polizaharide fără amidon. În ceea ce privește grăsimile alimentare, doar 7% din cantitatea ingerată ajunge în intestinul gros pentru utilizarea microbiomului, iar nivelurile ridicate de grăsimi saturate sunt cunoscute că afectează funcționarea imunitară, induc inflamația, perturbă integritatea barierei intestinale și declanșează boli sistemice. În funcție de aport, aproximativ 3-18 g de proteine ​​alimentare ajung în intestinul gros în fiecare zi pentru utilizarea microbiomului.

Sistemul imunitar joacă un rol major în mediarea diafoniei dintre dietă, microbiom și sănătate. SCFA și alți metaboliți derivați din microbiom pot influența sistemul imunitar al gazdei în multe moduri, cum ar fi creșterea răspunsurilor imune a gazdei la agenții patogeni și prevenirea inflamației intestinale.

sursa: News Medical
foto: POLIGOONE / Shutterstock