Rolul genelor în starea de fericire

În mod tradițional, se crede că fericirea este influențată de evenimente precum îndrăgostirea, achiziționarea de bunuri materiale sau succesul în diverse domenii. Cu toate acestea, Dr. Avinash Hari Narayanan, un expert de frunte în testarea genomică la Clinical Lead la London Medical Laboratory, subliniază importanța genelor în determinarea stării noastre de bine subiective.
Dr. Narayanan explică că fericirea este nu doar un rezultat al comportamentului nostru, ci și profund înrădăcinată în psihologie și neuroștiință. El distinge între fericirea temporară, care poate fi declanșată de evenimente specifice, și o stare stabilă de fericire, numită „eudaimonia”, care este influențată în mod semnificativ de factori genetici.

Tehnologia actuală de testare genomică, cum ar fi testul de profilare a ADN-ului de la London Medical Laboratory, poate identifica predispoziția noastră către „eudaimonie” prin analiza anumitor gene-cheie. Un exemplu este gena receptorului canabinoid uman 1 (CNR1), care joacă un rol semnificativ în modul în care procesăm recompensele și eliberăm dopamina, un alt neurotransmițător important pentru starea de bine. Variații ale acestei gene, în special alelele „citozină” (CA) și „timină-timină” (TT), au fost asociate cu diferențe semnificative în nivelurile de fericire subiectivă.

Studiile recente, inclusiv cercetări publicate de Public Library of Science, au arătat că purtătorii alelei CA a genei CNR1 au un nivel mai ridicat de fericire subiectivă comparativ cu purtătorii alelei TT. Aceste descoperiri au fost validate prin tehnici avansate de imagistică cerebrală, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni.

În plus față de CNR1, testele genomice actuale analizează și alte gene care sunt considerate a avea un rol important în cogniție și dispoziție, cum ar fi „Near HTR2A”, legată de producția de serotonină, și „COMPT”, care influențează producția de dopamină.

Un alt aspect important este că testarea genomică nu oferă doar informații despre predispoziția noastră către anumite boli sau comportamente, ci poate ajuta și la abordarea problemelor de sănătate mintală. De exemplu, un studiu din 2018 publicat în Nature a arătat că dopamina poate ajuta la „dezvățarea” asociațiilor temătoare, ceea ce este crucial în terapia pentru tulburări de anxietate.

Cu toate acestea, Dr. Narayanan subliniază că factorii genetici sunt doar o parte a ecuației. Factorii de mediu, cum ar fi influențele familiale, sociale și culturale, precum și factorii psihosociali, cum ar fi trăsăturile de personalitate și starea emoțională, joacă de asemenea un rol semnificativ în determinarea fericirii noastre.

În concluzie, testarea genomică, care poate fi efectuată acum comod acasă prin kituri de testare a salivei, oferă oportunitatea de a înțelege mai bine complexitatea factorilor care contribuie la starea noastră de bine, permițându-ne să luăm decizii mai informate pentru un viitor mai sănătos.

sursa: News Medical