Ce beneficii pentru creier aduce dormitul pe o parte?

Cercetătorii de la Stony Brook University sugerează că dormitul pe o parte, comparativ cu dormitul pe spate sau pe burtă, ar putea „curăţa” creierul de deşeuri, reducând şansele de dezvoltare a bolii Alzheimer, Parkinson sau a altor patologii neurologice.

Aceştia au realizat experimente pe şoareci, utilizând imagistica cu rezonanţă magnetică pentru vizualizarea căilor glimfatice ale creierului. Calea glimfatică este un sistem complex prin care se drenează produsele reziduale de la nivelul creierului. Cercetătorii au utilizat şi modelarea cinetică pentru a măsura schimburile de lichid cerebrospinal şi lichid interstiţial la nivelul creierului anesteziat al rozătoarelor. Măsurătoarea s-a realizat în poziţie laterală, pe spate şi pe burtă.

Colegii lor de la University of Rochester au utilizat microscopia de fluorescenţă şi trasori radioactivi pentru a confirma informaţiile obţinute prin imagistica cu rezonanţă magnetică şi pentru a evalua influenţa posturii corpului asupra procesului de epurare a amiloidului din creier.

Rezultatele au fost publicate în Journal of Neuroscience.

Maiken Nedergaard, de la University of Rochester, afirmă că majoritatea oamenilor şi animalelor adopta poziţia laterală atunci când dorm, acest lucru venind ca o adaptare benefică pentru curăţarea creierului de reziduurile metabolice produse în timpul zilei.

Studiul aduce noi informaţii despre somn şi anume că acesta contribuie la curăţarea reziduurilor care se acumulează atunci când nu dormim. Multe tipuri de demenţă sunt corelate cu tulburările de somn, printre care şi dificultatea de a adormi. S-a demonstrat faptul că aceste tulburări de somn ar accelera pierderile de memorie în boala Alzheimer.

În timp ce sistemul limfatic curăţă reziduurile de la nivelul organelor, lichidul cerebrospinal filtrează la nivelul creierului, realizând un schimb cu lichidul interstitial pentru a curăţa calea glimfatică. Mecanismul este mai eficient în timpul somnului şi implică îndepărtarea unor substanţe care, atunci când se acumulează, afectează bună funcţionare a creierului: β amiloid (amiloid) şi proteinele tau.

În continuare sunt necesare cercetări suplimentare, prin imagistică cu rezonanţă magnetică sau alte tehnici imagistice.

Sursa: Kurzweil