Convulsiile epileptice şi depresia ar putea avea cauze genetice comune

Încă din vremea lui Hipocrate, medicii au suspectat o legătură între epilepsie și depresie. Acum însă, pentru prima oară, cercetatorii de la Universitatea Rutgers-New Brunswick şi Universitatea Columbia au descoperit dovezi conform cărora convulsiile şi tulburările de dispoziţie, cum ar fi depresia, pot avea aceeaşi cauză genetică la unii pacienţi cu epilepsie, ceea ce poate orienta acţiunile viitoare către o prevenţie şi un tratament mai bune, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieții pacienților.

Oamenii de știință au studiat zeci de familii neobișnuite (cu mai multe rude care au avut epilepsie) și au comparat prevalența tulburărilor de dispoziție a membrilor familiei cu cea a populației din S. U. A.

Ei au descoperit o incidență crescută a tulburărilor de dispoziție la persoanele care suferă de un tip de afecțiune numită epilepsie focală, în care convulsiile încep doar într-o anumită zonă a creierului. Dar tulburările de dispoziție nu au fost crescute ca frecvenţă în rândul persoanelor cu epilepsie generalizată, în care apariția crizelor începe pe ambele părți ale creierului.

„Tulburări de dispoziţie, cum ar fi depresia, sunt slab diagnosticate şi sub-tratate la persoanele cu epilepsie”, a declarat Gary A. Heiman, autorul studiului şi profesor asociat în cadrul Departamentului de Genetică de la Rutgers-New Brunswick. „Clinicienii trebuie să monitorizeze tulburările de dispoziție la persoanele cu epilepsie, în special în cazul epilepsiei focale, iar clinicienii ar trebui să trateze depresia în plus față de epilepsie, ceea ce va îmbunătăți calitatea vieții pacienților".

Rezultatele studiului publicat în revista Epilepsia susţin ipoteza că persoanele cu epilepsie focală, dar nu epilepsie generalizată, sunt susceptibile la tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia.

„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a identifica gene specifice care cresc riscul atât pentru epilepsie, cât și pentru tulburările de dispoziție”, a declarat Heiman, care lucrează la Școala de Arte și Științe. „Este important să înțelegem relația dintre cele două tulburări diferite.”

„O relație între epilepsie și tulburările de dispoziție a fost suspectată de milenii”, a observat Heiman. Hipocrate, părintele medicinei scria despre acest lucru în jurul anului 400 î. Hr.: „Melancolicii devin epileptici, epilepticii, melancolici: ceea ce determină preferința este direcția spre care o ia maladia, asupra corpului, epilepsia, asupra inteligenței, melancolia”.

Convulsiile la majoritatea pacienţilor cu epilepsie pot fi controlate prin medicamente și intervenții chirurgicale. Cert este însă că epilepsia și tulburările de dispoziție, cum ar fi depresia, afectează calitatea vieții și sporesc dizabilitatea și costurile asistenței medicale. Depresia ridică riscul pentru gândurile și încercările suicidare. Mai mult, studiile anterioare au arătat că persoanele care au atât epilepsie, cât și tulburări ale dispoziției tind să aibă rezultate mai grave ale convulsiilor decât cele fără tulburări de dispoziție.

În S.U.A., aproximativ 2,3 milioane de adulți și peste 450.000 de copii și adolescenți suferă de epilepsie. În 2015, aproximativ 16,1 milioane de adulți cu vârsta de minim 18 ani în S.U.A. au avut cel puțin un episod depresiv major în ultimul an, potrivit statisticilor.

„Un număr de gene a fost identificat ca fiind implicate în apariţia epilepsiei şi este important să se identifice dacă aceste gene, de asemenea, ar putea provoca depresie”, a spus Heiman. În special, ar trebui efectuate mai multe studii pentru a înţelege relaţia dintre epilepsia focală şi tulburările de dispozitie.


Sursa: MedicalXpress