Consumul de carbohidrați rafinați crește riscul cardiovascular prin accentuarea inflamației în corp

Carbohidrații, o sursă majoră de energie în dietă, pot afecta sănătatea cardiovasculară prin modul în care influențează inflamația. În timp ce consumul de carbohidrați rafinați este asociat cu producerea speciilor reactive de oxigen și inflamația cronică de grad scăzut, carbohidrații integrali și cei cu conținut ridicat de fibre pot avea efecte opuse, reducând riscul de boli cardiovasculare.
Un studiu recent a investigat interacțiunea dintre inflamație, consumul de carbohidrați și dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice. Studiul a evaluat modul în care calitatea și cantitatea de carbohidrați consumați influențează inflamația sistemică cronică și, în consecință, riscul de boli cardiovasculare.

Cercetarea publicată în jurnalul Nutrients a urmat participanții din cadrul studiului epidemiologic prospectiv ATTICA, care a inclus evaluări în 2002, 2006, 2012 și 2022. Un total de 3.042 de indivizi din Attica, Grecia, fără boli cardiovasculare preexistente, condiții inflamatorii cronice sau cancer au fost incluși. Pe parcursul a 20 de ani, 36% dintre participanți au suferit evenimente cardiovasculare, majoritatea fiind bărbați.

Rezultatele au indicat că markerii inflamatori au fost semnificativ mai înalți la indivizii cu boli cardiovasculare. Consumul de carbohidrați în sine nu a fost asociat cu un risc crescut de boli de inimă, dar combinarea calității și cantității de carbohidrați cu nivelurile markerilor inflamatori a influențat riscul de boli cardiovasculare.

Carbohidrații rafinați contribuie la hiperglicemie și hiperinsulinemie, activând factorul nuclear κB (NF-κB), care duce la modificarea oxidativă a colesterolului LDL și la eliberarea de citokine proinflamatorii. Aceste procese pot influența aterogeneza. De asemenea, consumul de carbohidrați rafinați afectează microbiomul intestinal, inducând inflamație.

Consumul crescut de cereale integrale și fibre dietetice a fost asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare, deoarece fibrele formeză geluri în intestine care facilitează absorbția nutrienților și reduc nivelurile ridicate de glucoză după mese. Fibrele cresc și senzația de sațietate, ajutând la gestionarea greutății.

În concluzie, studiul a constatat că efectul inflamației asupra bolilor cardiovasculare depinde atât de calitatea, cât și de cantitatea consumului de carbohidrați. O dietă bogată în carbohidrați și săracă în fibre poate stimula procesele inflamatorii implicate în riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice. Aceste descoperiri subliniază importanța recomandărilor dietetice personalizate, în special pentru persoanele cu inflamație sistemică cronică.

sursa: News Medical