Comportamentul alimentar la adolescenți este influențat de genetică, dezvoltarea creierului și sănătatea mintală
©
Autor: Airinei Camelia

Numeroase cercetări sugerează că și factorii genetici, în special cei care predispun la un indice de masă corporală crescut (prin polimorfisme multiple), pot influența modul în care adolescenții dezvoltă comportamente alimentare anormale. Totodată, maturarea cerebrală în zonele ce reglează procesele executive, controlul impulsurilor și răspunsul la recompensă (de exemplu, cortexul prefrontal și striatul) pare să difere între persoanele cu comportamente alimentare sănătoase și cele cu obiceiuri alimentare dezadaptative. În plus, atât simptomele de tip internalizare (anxietate, depresie) cât și cele de tip externalizare (tulburări de comportament, hiperactivitate) pot exercita un rol premorbid în apariția și menținerea tulburărilor de alimentație.
Studiul publicat în Nature Mental Health a urmărit să evalueze, într-o manieră longitudinală și prin analize multivariate, modul în care comportamentele alimentare se relaționează cu psihopatologia adolescentului, cu riscul genetic pentru obezitate și cu maturarea cerebrală, în cadrul unui eșantion extins din cohorta IMAGEN.
S-au selectat 996 de participanți care, la vârsta de 23 de ani, au completat un chestionar privind comportamentele alimentare (Three-Factor Eating Questionnaire) și care aveau date despre psihopatologie (din chestionarul Strengths and Difficulties) la diferite vârste (14, 16, 19 și 23 de ani). Pe baza datelor privind restricționarea cognitivă, consumul alimentar necontrolat și consumul alimentar emoțional, s-au aplicat proceduri de tip „K-means clustering” pentru a grupa participanții cu profiluri comportamentale similare.
Studiul a evaluat modul în care simptomele tulburărilor de alimentație (dieting, episoade de mâncat compulsiv, comportamente de purgație), precum și problemele de tip internalizare și de tip externalizare au evoluat din adolescență până la 23 de ani în funcție de grupul de comportament alimentar.
Au fost investigate modificările volumetrice și structurale în mai multe regiuni cerebrale (cerebel, cortex prefrontal, striat, hipocamp, etc.), au fost calculați parametri genetici (scorul poligenic pentru indice de masă corporală) și s-a testat modul în care acesta, alături de simptomele psihopatologice, contribuie la dezvoltarea comportamentelor alimentare prin efecte asupra maturării cerebrale.
Rezultate
Tipare distincte de comportament alimentar
- Primul grup (considerat grup de control, aproximativ 423 de participanți) a prezentat valori scăzute la toate comportamentele alimentare nesănătoase, fiind denumiți „consumatori sănătoși”.
- Al doilea grup (324 de participanți) a avut valori mari la capitolul restricționare cognitivă, dar și tendințe moderate spre consum alimentar necontrolat, fiind denumiți „consumatori cu restricționare”.
- Al treilea grup (249 de participanți) a înregistrat cele mai ridicate valori la consumul alimentar emoțional și necontrolat, cu tendințe de episoade de mâncat compulsiv și reacții emoționale negative asociate alimentației. Aceștia au fost denumiți „consumatori emoționali/necontrolați”.
Evoluția tulburărilor de alimentație și a psihopatologiei în adolescență
- Persoanele din grupurile nesănătoase (cu restricționare sau emoțional/necontrolat) au prezentat niveluri mai crescute de simptome de tip tulburări de alimentație față de consumatorii sănătoși, în special episoade de dietă severă, mâncat compulsiv și chiar purgație în cazul „consumatorilor emoționali/necontrolați”.
- Problemele de tip internalizare (anxietate, depresie) au cunoscut o creștere mai pronunțată în adolescență la grupurile nesănătoase, fiind deja mai mari de la vârsta de 14 ani în rândul „consumatorilor emoționali/necontrolați”.
- Problemele de tip externalizare (comportament disruptiv, hiperactivitate) au scăzut în general odată cu înaintarea în vârstă în toate grupurile, dar nivelul inițial a fost mai ridicat în grupul „consumatori emoționali/necontrolați”.
Maturarea cerebrală și legătura cu comportamentele alimentare
- Atât la „consumatorii cu restricționare”, cât și la „consumatorii emoționali/necontrolați”, reducerea normală a volumelor din cerebel și anumite regiuni din cortexul prefrontal a fost mai lentă decât la consumatorii sănătoși, indicând o maturare cerebrală întârziată.
- În grupul emoțional/necontrolat, au fost observate și particularități structurale în zone implicate în controlul impulsurilor și în procesarea recompensei (de exemplu, putamen, girus frontal mijlociu).
- Analizele de mediere arată că aceste diferențe de maturare cerebrală pot explica, cel puțin parțial, relația dintre problemele emoțional-comportamentale din adolescență, riscul genetic pentru obezitate și comportamentele alimentare de la vârsta adultă tânără.
Factorul genetic pentru obezitate
- Scorurile poligenice asociate cu un indice de masă corporală mai mare au fost mai ridicate la persoanele din ambele grupuri nesănătoase, corelându-se cu un parcurs mai problematic al comportamentului alimentar și cu diferențe de maturare cerebrală (în special în cerebel).
- Efectul riscului genetic pare a fi amplificat de existența unor probleme emoționale sau comportamentale încă din primii ani ai adolescenței.
Concluzii
Studiul demonstrează existența unor traiectorii neurobiologice și psihopatologice distincte la adolescenții care dezvoltă comportamente alimentare nesănătoase, cu rol semnificativ al factorilor genetici asociați obezității. Grupurile caracterizate de restricționare cognitivă și de consum emoțional/necontrolat au manifestat o maturare cerebrală mai lentă, remarcabilă la nivelul cerebelului și al cortexului prefrontal, regiuni implicate atât în controlul aportului alimentar, cât și în răspunsul la stres și în reglarea emoțională.În plus, s-a observat că simptomele de tip anxietate, depresie și tulburări de comportament, prezente încă de la începutul adolescenței, se asociază cu o evoluție mai accentuată a comportamentelor alimentare patologice. Relațiile de mediere sugerează că maturarea cerebrală întârziată poate fi o cale prin care factorii genetici și dificultățile emoționale/conductuale conduc la restricționare alimentară sau la consum alimentar emoțional și necontrolat.
Din perspectivă clinică, rezultatele subliniază importanța depistării timpurii a dificultăților emoțional-comportamentale și a vulnerabilităților genetice, precum și necesitatea unor intervenții complexe care să vizeze atât nutriția și comportamentele alimentare, cât și managementul anxietății, al depresiei și al tulburărilor de comportament. O mai bună înțelegere a maturării cerebrale la acești adolescenți ar putea oferi, de asemenea, indicii despre momentul și tipul optim de intervenție.
Data actualizare: 15-01-2025 | creare: 15-01-2025 | Vizite: 125
Bibliografie
Yu, X., Zhang, Z., Herle, M. et al. (2025) Relationships of eating behaviors with psychopathology, brain maturation and genetic risk for obesity in an adolescent cohort study. Nat. Mental Health 3, 58–70. doi: https://doi.org/10.1038/s44220-024-00354-7. https://www.nature.com/articles/s44220-024-00354-7 ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Care este cea mai eficientă strategie pe termen lung când vrei să scazi în greutate?
- Antioxidanți eficienți în ameliorarea oboselii și prevenirea demenței, găsiți în cantități crescute în diferite tipuri de carne
- Sunt alimentele procesate dăunătoare?
- Trecerea de la o dietă de tip vestic la o dietă echilibrată ar putea reduce inflamația pielii și a articulațiilor
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Alimentatie-nutritie-dieta
- Regim alimentar - minus 20 kg
- Dieta
- Adolescenta nu mananca foarte mult, dar este peste greutatea normala
- Masa de seara
- Greutate ideala si calorii in adolescenta
- Am 16 ani si vreau sa slabesc
- Adolescent vegan