Chirurgia bariatrică - ghidul pacientului

Chirurgia bariatrică sau chirurgia obezității cuprinde totalitatea procedurilor chirurgicale care au drept scop combaterea obezității, menținerea unui indice de masă corporală în limite normale, îmbunătățirea stării de sănătate, scăderea numărului de comorbidități și ameliorarea calității vieții persoanei în cauză. Intervenția chirurgicală bariatrică acționează pe principiul scăderii aportului alimentar și influențează balanța energetică a organismului, stimulând consumarea energiei acumulate. Scăderea rezervelor de energie ale organismului duce la scădere ponderală, cu pierderea țesutului adipos excesiv.

În literatura de specialitate sunt descrise mai multe tipuri de intervenții chirurgicale bariatrice:

• gastrectomia,
• bypass-ul gastric,
• abdominoplastia,
• montarea unui inel gastric și
• plicatura gastrică.

Scăderea ponderală obținută în urma efectuării chirurgiei bariatrice apare progresiv, cu atingerea unui indice de masă corporal optim la aproximativ opt sau zece luni de la efectuarea intervenției chirurgicale.

Intervențiile chirurgicale bariatrice pot fi desfășurate pe cale chirurgicală clasică, deschisă sau pe cale laparoscopică, minim-invaziv.

Chirurgia bariatrică laparoscopică, în detrimentul celei ealizate pe cale clasică, deschisă, prezintă numeroase beneficii asupra sănătății persoanelor obeze: durere postoperatorie semnificativ redusă, mobilizare postoperatorie rapidă, reintegrarea socio-profesională rapidă, risc scăzută de apariție a infecțiilor postoperatorii. [2], [4], [5]

Indicații ale chirurgiei bariatrice

Chirurgia bariatrică se adresează următoarelor categorii de persoane:

• persoane obeze cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani
• indice de masă corporală cuprins între 35 și 40 la persoane care prezintă multiple comorbidități
• indice de masă coporală peste 40
• eșecul tratamentului medicamentos pentru combaterea obezității
• persistența obezității de mai bine de cinci ani
• indice de masă corporală sub 35 la pacienți care prezintă comorbidități severe. [2], [4], [5]

Contrandicații ale chirurgiei bariatrice

Chirurgia bariatrică nu este indicată în următoarele circumstanțe:

• bolnavi care prezintă un risc crescut pentru efectuarea intervenției chirurgicale
• risc major asociat substanțelor anestezice administrate
• obezitate apărută pe fondul unei afecțiuni endocrinologice, precum hipotiroidismul, obezitatea Zondek, boala Cushing, etc.
• sarcină
• afecțiune psihiatrică severă
• ulcer gastric sau o altă afecțiune gastrică severă
• dependența de alcool sau de droguri
• bolnavi diagnosticați cu infecție HIV, tuberculoză, hepatite cronice, afecțiuni neoplazice, afecțiuni cardiace severe, tulburări de coagulare a sângelui, etc. [2]

Pregătirea preoperatorie în cazul chirurgiei bariatrice

Pentru obiectivarea obezității, bolnavul în cauză trebuie să se prezinte la un consult medical de specialitate, în cadrul căruia medicul va evalua greutatea și indicele de masă corporală al persoanei în cauză și va culege informații referitoare la celelalte afecțiuni de care suferă bolnavul, condiții de viață și de muncă, modul său de alimentare și celelalte tratamente administrate, atât pentru combaterea obezității, cât și pentru corectarea comorbidităților. În cadrul acestui consult medicul va discuta cu bolnavul despre tipul de intervenție chirurgicală bariatrică necesară și despre aspectele pe care le impune ea (regimul alimentar postoperator, etc.).

La internarea bolnavului în spital, acesta va fi consultat de către o echipă de chirurgi care urmează să realizeze intervenția chirurgicală și va fi supus unei serii de investigații imagistice, pentru evaluarea statusului său biologic și pentru evaluarea stării sale de sănătate, în scopul prevenirii anumitor complicații mai mult sau mai puțin severe, care ar putea apărea intraoperator sau postoperator.

Investigațiile paraclinice recomandate sunt următoarele: hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui (pentru evaluarea statusului hematologic, a funcției renale, a funcției hepatice, a glicemiei, etc.), determinarea profilului lipidic complet (pentru identificarea colesterolemiei sau a dislipidemiilor), determinarea ionogramei serice, electroforeza proteinelor, electrocardiograma, ecocardiografia, ecocardiografia Doppler, holter ECG și teste de efort (pentru evaluarea funcției cadiace), examenul radiologic pulmonar, spirometria, pulsoximetria, polisomnografia (pentru evaluarea funcției pulmonare), ecografia abdominală și ecografia Doppler a venelor și arterelor abdominale, determinarea testului pentru Helicobacter pylori, endoscopia digestivă superioară, colonoscopia, tranzitul baritat, tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară.

Cu o zi înainte de efectuarea intervenției chirurgicale bariatrice se recomandăîntreruperea consumului de alimente, cu adoptarea unui regim alimentar exclusiv lichidian. Se recomandă evitarea consumului de alcool cu cel puțin 24 de ore înainte de efectuarea chirurgiei bariatrice. De asemenea, se recomandă întreruperea administrării medicamentelor anticoagulante și a anticoncepționalelor orale (de către femei), cu aproximativ două săptămâni înainte de efectuarea intervenției chirurgicale.

În dimineața în care urmează să se desfășoare intervenția chirurgicală, bolnavul se va prezenta la sala operatorie nemâncat și nebăut. [2]

Mod de desfășurare a chirurgiei bariatrice

Fiecare tip de intervenție chirurgicală bariatrică se desfășoară sub anestezie generală. Pe tot parcursul desfășurării actului operator, bolnavul va fi conectat la o aparatură specială, pentru monitorizarea continuă a funcțiilor vitale (frecvență cardiacă și respiratorie, tensiune arterială, saturație în oxigen a sângelui periferic, diureză prin montarea unei sonde vezicale). De asemenea, înainte de administrarea substanțelor anestezice, se montează două linii de abord venos, care vor fi utilizate ulterior pentru administrarea medicației, în caz de apariție a unor complicații.

Bypass gastric

Bypass-ul gastric este o intervenție chirurgicală bariatrică care presupune izolarea porțiunii superioare de restul stomacului, cu transformarea sa într-un săculeț de aproximativ 30 ml și secționarea intestinului subțire la aproximativ 50 cm de la nivelul duodenului, cu conectarea sa, prin sutură, la nivelul săculețului gastric. Această intervenție chirurgicală are drept scop crearea unui circuit la nivel gastrointestinal sub forma literei Y, care favorizează absorbția cât mai rapidă a alimentelor în organism.

Avantajele acestei proceduri chirurgicale sunt legate de pierderea semnificativă în greutate (pierderea a peste 50% din greutatea inițială) cu menținerea sa pentru o lungă perioadă de timp, stimulează consumul de energie din organism, scade cantitatea de alimente care poate fi consumată, scade apetitul alimentar și ajută la atingerea rapidă a unei stări de sațietate precoce (prin modificarea nivelului seric de hormoni intestinali răspunzători de acest lucru).

Dezavantajele acestei proceduri chirurgicale sunt reprezentate de complexitatea actului operator, rată crescută de apariție a complicațiilor, perioadă de spitalizare îndelungată, risc crescut de instalare a deficitului de vitamine și minerale și necesitatea respectării pentru tot restul vieții a unui regim alimentar restrictiv.

Gastrectomia de tip sleeve

Gastrectomia de tip sleeve constă în îndepărtarea chirurgicală a 80% din suprafața stomacului, cu lăsarea pe loc a unui mic fragment de stomac asemănător unui pungi tubulare.

Avantajele acestei proceduri chirurgicale sunt reprezentate de scăderea rapidă în greutate, durată de spitalizare redusă, cantitate de alimente reținute de stomac limitată. De asemenea, acesată procedură chirurgicală favorizează inhibarea senzației de foame, scăderea apetitului alimentar și atingerea rapidă a unei stări de sațietate precoce în timpul meselor.

Printre dezavantajele gastrectomiei de tip sleeve se numără rata crescută a complicațiilor și riscul de apariție a deficitului cronic de vitamine și minerale.

Abdominoplastia

Abdominoplastia este o procedură chirurgicală utilizată frecvent pentru tratarea obezității, care presupune efectuarea unei incizii la nivelul regiunii suprapubiene și a unei a doua incizii la nivel periombilical; aceasta permite ridicarea pielii abdominale și eliminarea țesutului adipos excesiv aflat la acel nivel, cu plicaturarea ulterioară a musculaturii abdominale și suturarea sa pe linia mediană care unește pubisul cu marginea inferioară a sternului (favorizând creșterea tonusului musculaturii abdominale). În cele din urmă se elimină excesul cutanat și se închide incizia efectuată la nivel suprapubian, cu montarea locală a unui tub de dren pentru eliminarea fluidului acumulat la acel nivel.

Plicatura gastrică

Plicatura gastrică constă în efectuarea unor pliuri la nivelul peretelui gastric, care ulterior vor fi suturate cu fire chirurgicale de sutură neresorbabile, cu scopul micșorării stomacului. Avantajele acestei intervenții chirurgicale constau în recuperare postoperatorie rapidă, spitalizare redusă, durere postoperatorie minimă, scăderea semnificativă în greutate și risc scăzut de apariție a infecției postoperatorii.

Inelul gastric

Montarea unui inel gastric presupune montarea unei benzi de silicon reglabile în jurul regiunii superioare a stomacului, pentru a împărți stomacul în două porțiuni egale; aceasta are drept scop limitarea aportului alimentar. Acel inel gastric va putea fi reglat ulterior, pe măsura scăderii în greutate a persoanei. Avantajele acestei proceduri chirurgicale sunt reprezentate de recuperare rapidă, durere postoperatorie minimă, scădere ponderală cu până la 50% mai puțin față de greutatea inițială și posibilitatea îndepărtării cu ușurință a inelului gastric (procedură chirurgicală reversibilă). [1], [2], [3], [4]

Îngrijirea postoperatorie în cazul efectuării chirurgiei bariatrice

În urma efectuării procedurii chirurgicale, bolnavul va fi plasat într-un salon de anestezie - terapie intensivă, până la restabilirea stării de conștiență și a tuturor celorlalte funcții din organism.

Timp de aproximativ una sau două zile de la efectuarea intervenției chirurgicale bariatrice este contraindicat consumul de alimente. Ulterior, timp de câteva săptămâni, se impune respectarea unei diete specifice, care debutează prin consumul de lichide, ulterior se administrează alimente deconsistență redusă (pentru prevenirea constipației), iar apoi, progesiv, se trece la alimentația regulată, normală.

În urma efectuării chirurgiei bariatrice, se vor efectua consultații medicale periodice, pentru monitorizarea stării de sănătate a bolnavului și a scăderii ponderale. Primul consult medical se realizează la aproximativ zece zile de la efectuarea operației, al doilea consult medical se realizează la aproximativ o lună de la intervenție, iar celelalte consultații se efectuează la trei luni, șase luni și la un an de la efectuarea intervenției chirurgicale bariatrice. În cadrul acestor consultații se recomandă scoaterea firelor de sutură (în cadrul primei consultații postoperatorii), determinarea analizelor de sânge, efectuarea tranzitului baritat sau a endoscopiei digestive superioare, determinarea profilului lipidic și a testelor care permit decelarea deficitelor de vitamine sau minerale. [2]

Complicații ale chirurgiei bariatrice

Printre complicațiile chirurgiei bariatrice se numără următoarele:

• reacție de hipersensibilitate față de substanțele anestezice administrate, cu dificultăți respiratorii și risc crescut de stop cardiorespirator
• pătrunderea sângelui la nivelul sistemului gastro-intestinal
• hemoragie severă
• infecția plăgii operatorii
• formarea cheagurilor de sânge
• obstrucție intestinală
• apariția herniilor
• formarea calculilor biliari
• malnutriție
• vărsături
• apariția ulcerului
• instalarea refluxului gastro-intestinal
• eșecul primei proceduri chirrugicale bariatrice, cu necesitatea efectuării unei a doua proceduri. [2], [4], [5]