Cercetările leagă expunerea mare la polen de rate crescute de deces la adulții în vârstă

Schimbările climatice modifică tiparele temperaturilor și precipitațiilor, având un impact semnificativ asupra sezoanelor de polen în America de Nord și în alte regiuni. Acest fenomen determină expuneri mai lungi și mai intense la aeroalergeni, afectând un număr tot mai mare de persoane.
Expunerea la polen este asociată cu multiple riscuri respiratorii, incluzând atât afecțiuni cronice, precum astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cât și infecții respiratorii. Deși unele studii sugerează că polenul ar putea avea un efect protector împotriva unor infecții virale, altele au raportat o corelație pozitivă între expunerea la polen și riscul de infecții respiratorii severe, inclusiv SARS-CoV-2.

Studiul condus de cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică a Universității din Michigan, Institutul de Cercetare Socială și Colegiul de Inginerie analizează relația dintre expunerea pe termen scurt la patru tipuri de polen și mortalitatea respiratorie în rândul adulților în vârstă din Michigan. Cercetătorii au investigat variațiile riscului în funcție de tipul de polen, cauza respiratorie a decesului, sexul și rasa.

Metodologie

Date privind mortalitatea

Datele analizate provin din registrele oficiale de mortalitate din Michigan pentru perioada 2006-2017, furnizate de Michigan Department of Health and Human Services (MDHHS). Au fost incluse toate decesele cauzate de afecțiuni respiratorii (ICD-10: J00-J99), clasificate astfel:

• Afecțiuni respiratorii cronice (J40-J47), inclusiv BPOC (J44).
• Infecții respiratorii acute (J00-J06), pneumonie și gripă (J10-J18), și alte infecții respiratorii inferioare (J20-J22).
• Datorită numărului redus de cazuri, decesele cauzate de gripă (J09-J11) nu au fost analizate separat.

Date privind expunerea la polen

Pentru estimarea expunerii la polen, cercetătorii au utilizat un model prognostic de emisii de polen, care oferă estimări zilnice ale concentrațiilor atmosferice pentru patru categorii de polen:

• Arbori foioși (ex. stejar, mesteacăn, platan, plop, arin).
• Conifere (ex. pin, chiparos).
• Ierburi (graminee).
• Ambrozie.

Expunerea individuală a fost estimată pe baza adresei de domiciliu a fiecărui decedat, iar nivelurile de polen au fost calculate pentru 14 zile înainte de deces.

Analiza statistică

Studiul a utilizat un design case-crossover pentru a analiza relația dintre expunerea la polen și mortalitatea respiratorie. Fiecare individ a fost comparat cu el însuși, utilizând zile de control alese în aceeași lună și zi a săptămânii cu data decesului, pentru a exclude influențele sezoniere și demografice.

Pentru estimarea efectelor expunerii la polen, cercetătorii au utilizat modele de regresie cu distribuție neliniară a lag-urilor (DLNM), evaluând riscul asociat expunerii la niveluri ridicate de polen (percentila 90) față de lipsa expunerii.

Rezultate

Mortalitatea respiratorie și tipurile de polen

• 127.163 de decese respiratorii au fost înregistrate între 2006 și 2017, dintre care 61,2% au fost cauzate de boli respiratorii cronice și 19,9% de infecții respiratorii.
• BPOC a fost responsabilă pentru 54,9% dintre decesele respiratorii, în timp ce gripa a fost identificată doar în 1,39% dintre cazuri.
• În funcție de sezon, polenul foioșilor și al coniferelor a predominat în primăvară, ierburile în vară, iar ambrozia în toamnă.

Asocierile dintre polen și mortalitate

• Polenul arborilor foioși a fost asociat cu un risc crescut de mortalitate respiratorie la 1-7 zile după expunere (OR 1,81, 95% CI 1,04-3,15).
• Polenul coniferelor nu a fost asociat semnificativ cu mortalitatea respiratorie.
• Polenul de ierburi a avut un efect protector la 14 zile după expunere asupra mortalității respiratorii generale (OR 0,55, 95% CI 0,41-0,73) și a mortalității infecțioase (OR 0,52, 95% CI 0,28-0,98).
• Polenul de ambrozie a fost asociat cu o creștere semnificativă a mortalității respiratorii în primele 7 zile de la expunere (OR 2,16, 95% CI 1,22-3,80). În special, expunerea ridicată la polen de ambrozie a crescut riscul de deces prin BPOC (OR 2,07, 95% CI 1,14-3,77).

Diferențe în funcție de sex și rasă

• Nu s-au identificat diferențe semnificative în funcție de sex sau rasă în asocierea dintre polen și mortalitate.
• Femeile și persoanele albe au prezentat un efect protector mai pronunțat al polenului de ierburi asupra mortalității respiratorii.

Acest studiu oferă dovezi clare că expunerea la anumite tipuri de polen este asociată cu un risc crescut de mortalitate respiratorie, în special pentru afecțiuni cronice precum BPOC. De asemenea, rezultatele sugerează că polenul de ierburi poate avea un efect protector, reducând riscul de deces din cauze infecțioase.

Mecanisme posibile

• Inflamația alergică: Polenul stimulează producția de IgE, declanșând inflamații care pot agrava bolile respiratorii cronice.
• Efecte asupra infecțiilor: Unele studii sugerează că polenul poate influența răspunsul imun, crescând susceptibilitatea la infecții respiratorii.
• Interacțiuni cu poluarea: Expunerea simultană la polen și poluare poate potența efectele nocive asupra sistemului respirator.

Limitări ale studiului

• Estimarea expunerii la polen s-a bazat pe modele predictive, ceea ce poate introduce erori.
• Datele de mortalitate nu includ informații despre tratamentele medicale anterioare sau despre prezența comorbidităților.
• Factori confundanți, precum expunerea la poluare, au fost dificil de controlat din cauza corelației puternice cu condițiile meteorologice.

Concluzii

Acest studiu evidențiază impactul potențial al polenului asupra mortalității respiratorii, oferind perspective importante pentru sănătatea publică:

• Expunerea la polenul arborilor foioși și al ambroziei crește riscul de mortalitate respiratorie, în special în cazul BPOC.
• Polenul de ierburi are un efect protector împotriva deceselor respiratorii infecțioase.
• Efectele polenului variază în funcție de tipul de polen și durata expunerii, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de prevenție, precum:

• Monitorizarea și prognoza concentrațiilor de polen pentru a avertiza populația vulnerabilă.
• Tratamentul precoce al alergiilor pentru a preveni complicațiile respiratorii.
• Strategii de adaptare la schimbările climatice, având în vedere creșterea concentrațiilor de polen în următoarele decenii.

Aceste descoperiri subliniază necesitatea unor măsuri de sănătate publică pentru a reduce efectele adverse ale expunerii la polen, în special în rândul adulților în vârstă cu afecțiuni respiratorii preexistente.