Cercetările dezvăluie tensiunile dintre viața profesională și cea personală la pacienții care urmează tratamente pentru infertilitate

Un studiu recent, derulat la Facultatea de Medicină ABC (FM-ABC) din regiunea metropolitană São Paulo, Brazilia, și susținut de FAPESP, a scos la iveală un aspect adesea ignorat în rândul cuplurilor care urmează tratamente de reproducere asistată: conflictul între viața profesională și cea de familie. Cercetarea, publicată în Psychology, Health & Medicine, abordează o problemă complexă: cum influențează tratamentul infertilității echilibrul dintre sarcinile de la locul de muncă și cele din sfera personală, generând stres emoțional suplimentar.

Infertilitatea ca problemă globală

La nivel mondial, aproximativ 8-12% dintre cuplurile de vârstă reproductivă se confruntă cu infertilitatea, care adesea întrerupe planuri de viață importante, precum conceperea unui copil și întemeierea unei familii. În ciuda progreselor tehnologice și medicale care permit tratamente de reproducere asistată, aceste proceduri pot fi istovitoare atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic. Eșecurile repetate, costurile ridicate și programările medicale frecvente pun o presiune semnificativă asupra cuplurilor, mai ales când rezultatele întârzie să apară.

Impactul emoțional și implicațiile la locul de muncă

Din cercetările anterioare, se știa că stresul emoțional din timpul acestor tratamente poate duce la depresie, anxietate, furie și tensiuni în cuplu, însă noul studiu evidențiază, în premieră, și consecințele asupra relației dintre sfera profesională și cea privată. Absențele repetate pentru analize, consultații și proceduri - uneori mascate pentru a evita stigmatizarea la locul de muncă - cresc riscul pierderii serviciului și afectează productivitatea.

Autorii subliniază că factorii care conduc la conflicte între carieră și familie includ:

• Programări medicale care se suprapun cu orele de lucru.
• Epuizare emoțională și dificultăți de concentrare.
• Stres suplimentar din cauza costurilor financiare.
• Sentimentul de teamă sau vinovăție, mai ales când angajații încearcă să-și ascundă situația față de colegi sau angajatori.

Designul și metodologia studiului

Cercetarea a implicat 242 de cupluri care urmează tratamente de reproducere asistată la un institut afiliat FM-ABC. Majoritatea participanților aveau studii universitare și vârsta mediană de 37 de ani. Ei au completat chestionare online care măsurau:

• Stresul legat de infertilitate (la nivel personal și în raport cu ceilalți).
• Reziliența (capacitatea de a face față schimbărilor și adversităților).
• Sprijinul social perceput (susținerea primită din partea partenerului, familiei și prietenilor).
• Conflictul dintre muncă și familie (evaluat prin două subscale: interferența muncii în viața de familie și invers).

Prin acest demers, cercetătorii au capturat nu doar o imagine a factorilor de stres, ci și modul în care acești factori se suprapun, având în vedere că respondenții se aflau în plină desfășurare a tratamentului - deci trăiau situația pe moment, nu la nivel de amintiri.

Principalele constatări

• Diferențe de gen: Bărbații au raportat reziliență mai mare și niveluri mai scăzute de stres față de femei. Cu toate acestea, tot bărbații au menționat conflicte mai ridicate între muncă și familie, mai ales din cauza responsabilităților profesionale care intră în coliziune cu nevoile tratamentului.
• Nivele de stres la femei: Participantele au prezentat stres mai accentuat, atât interpersonal (legat de relațiile cu cei din jur), cât și intrapersonal (legat de starea proprie), posibil din cauza presiunii sociale mai mari privind rolul de mamă.
• Rolul rezilienței și sprijinului social: Persoanele mai reziliente și cu un sprijin social solid - fie din partea partenerului, a familiei sau a prietenilor - au gestionat mai ușor stresul. Acești factori pot atenua conflictul dintre viața de familie și locul de muncă, iar lipsa lor poate crea un cerc vicios: stresul crește, iar conflictul se amplifică, ceea ce alimentează și mai mult starea de tensiune.
• Diferențe de venit: Cuplurile cu venituri mai mari au raportat niveluri mai ridicate de interferență între muncă și familie. Probabil, pe măsură ce statutul profesional crește, cerințele de la serviciu devin mai mari, ceea ce poate complica programările medicale și gestionarea timpului.

Consecințe practice

Din perspectivă clinică, autorii recomandă ca echipele medicale să ia în considerare atât componenta emoțională a tratamentului, cât și conflictul cu viața profesională. Este important:

• Să se discute strategii de adaptare și tehnici de gestionare a stresului, mai ales pentru femeile care prezintă tensiune emoțională mai ridicată.
• Să se ofere consiliere de cuplu pentru a îmbunătăți comunicarea și pentru a crește suportul reciproc.
• Să fie implicate rețelele de sprijin (familie, prieteni, chiar și grupuri online) care pot reduce sentimentul de izolare și pot contribui la menținerea echilibrului emoțional.
• Să se analizeze opțiuni de flexibilitate la locul de muncă, astfel încât tratamentul să nu amplifice riscurile de concediere sau de deteriorare a performanțelor profesionale.

Disponibilitatea și costurile tratamentelor

Studiul amintește și de faptul că în Brazilia, precum în multe alte țări, aceste proceduri sunt costisitoare și nu sunt suficient acoperite de sistemul public de sănătate. O parte dintre pacienți nu-și permit tratamentele, ceea ce le agravează și mai mult situația financiară și stresul general.

Concluzie

În esență, cercetarea evidențiază faptul că stresul, reziliența și sprijinul social reprezintă factori fundamentali care modelează experiența pacienților aflați în tratament pentru infertilitate. În plus, interferența dintre muncă și viața personală poate intensifica problemele emoționale și de sănătate mintală. Recomandarea principală este de a integra abordări multidisciplinare - psihologi, medici, asistenți sociali, angajatori - pentru a susține cuplurile și a preveni efectele negative cumulate în plan familial și profesional.