Noduli pulmonari descoperiți la CT - ce urmează? (cauze, evoluție, diagnostic, tratament)

Nodulii pulmonari sunt definiți ca opacități focale pulmonare cu un diametru de până la 3 cm. Criteriile actuale de evaluare a nodulilor sunt, în principal, împărțite în funcție de opacitatea și diametrul nodulilor.

Nodulii pulmonari sunt, în general, descoperiri incidentale care sunt detectate, cel mai frecvent la scanările CT. Între 20 și 50% din tomografii găsesc noduli. De obicei nu există simptome cauzate de noduli, chiar dacă aceștia duc la dezvoltarea de cancer pulmonar precoce.

Cauzele nodulilor pulmonari

Există o serie de cauze, benigne și maligne. Cauzele benigne includ nodulii limfatici intrapulmonari, hamartoamele, nodulii reumatoizi și nodulii infecțioși.

Nodulii mici pot, totuși, să reprezinte malignități precoce, cum ar fi cancerul pulmonar sau boala metastatică și este important ca astfel de noduli să fie gestionați corespunzător.

Diagnostic

Când nodulii sunt detectați la CT, mărimea nodulului pulmonar este un determinant al procedurii medicale care urmează să fie aplicată.

Nodulii care măsoară diametrul de 5 mm sau mai puțin, nu sunt în mod normal considerați importanți (cu excepția cazului în care pacientul prezintă un risc ridicat, de exemplu, cu un istoric anterior de malignitate). (1)

De asemenea, pot fi ignorați nodulii mai mari, cu dovezi clare de benignitate (cum ar fi grăsimile în hamartoame sau calcifierea în granuloame).

Studiile ample de screening au arătat că pacienții cu noduli sub această dimensiune nu aveau un risc mai mare de malignitate decât cei fără noduli detectați. Cu toate acestea, riscul nu este de neglijat și este mai puțin de 0,5%, iar pacienții trebuie informați în acest sens.

Pacienții care au noduli detectați la radiografiile toracice vor trebui, în general, să solicite o scanare CT pentru a analizare mai detaliată a nodulului.

Dovezile sugerează că întârzierile în investigarea și tratamentul cancerului pulmonar sunt asociate cu rezultate adverse. (2)

Evoluția nodulilor pulmonari

Ghidul de la British Thoracic Society prezintă în detaliu gestionarea detaliată a nodulilor pulmonari detectați incidental la CT. (3)

Nodulii cu diametrul de 5-8 mm sau cu volumul între 80 și 300 mm sunt, în general, supuși supravegherii, pentru a detecta creșterea.

Scanări CT sunt efectuate, de obicei la un interval inițial de trei luni, urmate de un an dacă nu există creștere în acest moment. Volumetria, dacă este disponibilă pentru radiolog, este mai precisă decât măsurarea diametrului nodulului pentru detectarea creșterii și, prin urmare, este de preferat.

Procedura standard include utilizarea modelelor multivariabile de predicție a riscului pentru a clasifica pacienții în funcție de riscul de cancer pulmonar. Aceasta este utilizată pentru noduli cu risc mai mare care depășesc 8 mm în diametru.

Calculatorul Brock este utilizat pentru a evalua astfel de noduli. (4) Nodulii cu risc mai mare (cu un risc calculat de malignitate de peste 10%) sunt, de obicei, supuși la scanări suplimentare cu PET-CT.

Ulterior, calcularea riscului este realizată folosind modelul Herder, un calculator de risc. (5) În timpul supravegherii, dacă nodulul crește în dimensiune, ceea ce sugerează o cauză neoplazică, pacientul îi va fi sugerat să ia în considerare o biopsie sau o intervenție chirurgicală.

Biopsie

O procedură în care o probă mică de țesut este eliminată din nodul, astfel încât să poată fi examinată la microscop. Poate fi efectuată atunci când alte teste sunt neconcludente pentru a exclude șansa de creștere. Există două metode de colectare a probelor din țesutul pulmonar. Metoda folosită depinde de mărimea și locația nodulului, precum și de pregătirea echipei medicale pentru astfel de proceduri.

Bronhoscopie

Această procedură este folosită dacă se poate ajunge la nodul prin tuburile respiratorii. Specialistul va folosi un bronhoscop, care este un tub subțire, luminat, flexibil, care poate fi introdus în gură sau nas și prin trahee în căile respiratorii ale plămânului.

Aspirația transtraheală

Acest test are cel mai mare succes atunci când nodulul este spre marginea plămânului, în apropierea peretelui toracic. Un ac este introdus prin peretele toracic și în nodul, de obicei sub îndrumarea unui tomograf.

Tratament pentru noduli pulmonari

Tratamentul pentru nodulii pulmonari va depinde de trăsăturile nodulului care sugerează dacă acesta este sau nu canceros.

Tratament pentru un nodul care nu este canceros

• Dacă nodulul prezintă caracteristici care sugerează o șansă redusă de cancer, nodulul va fi monitorizat cu scanări computerizate repetate de-a lungul timpului pentru a urmări orice modificări.
• Dacă nodulul pulmonar nu se schimbă pe parcursul a aproximativ 2 ani, este puțin probabil să fie cancer, și este posibil să nu fie nevoie de scanări suplimentare.
• Dacă un nodul pulmonar este cauzat de o infecție activă, tratamentul se bazează pe afecțiunea identificată. De exemplu, dacă nodulul se datorează tuberculozei, se va începe tratamentul pentru infecție. (6)

Tratament pentru un nodul canceros

Când un nodul pulmonar este canceros, cel mai adesea indică cancerul pulmonar, limfomul sau cancerul care s-a răspândit în plămân de la un alt organ. Dacă prin biopsie se stabilește că nodulul este canceros, opțiunile de tratament pot varia în funcție de tipul și stadiul cancerului.

În unele cazuri, când un nodul pulmonar este identificat ca fiind canceros, acesta poate fi îndepărtat printr-o procedură chirurgicală numită toracotomie. Procedura presupune efectuarea unei tăieturi prin peretele toracic în plămân pentru a îndepărta nodulul. Tratamentul suplimentar pentru nodulii pulmonari canceroși poate include chimioterapia, radioterapia și proceduri chirurgicale suplimentare.