Cât e bine să fie frecvența cardiacă?

O frecvanță cardiacă normală, în repaus variază de la 60 la 100 de bătăi pe minut. Dar unii experți cred că o rată ideală este mai aproape de 50 până la 70 de bătăi pe minut. (1)

În general, ritmul cardiac mai mic în repaus presupune o funcționare mai eficientă a inimii și o mai bună capacitate cardiovasculară. De exemplu, un sportiv bine antrenat ar putea avea o frecvență cardiacă de repaus normală mai aproape de 40 de bătăi pe minut.

Cum îți măsori pulsul?

Îți poți măsura pulsul singur, prin plasarea arătătorului și a degetului mijlociu pe gât în partea laterală a traheei. Verifică pulsul la încheietura mâinii, prin plasarea a două degete între os și tendon peste artera radială - care se află pe partea degetului mare a mâinii.

Când simți pulsul, numără frecvența bătăilor în 15 secunde. Înmulțește acest număr cu patru pentru a calcula batăile pe minut.

Deși există o gamă largă de frecvențe normale, o frecvență cardiacă neobișnuit de mare sau mică poate indica o problemă care stă la baza acesteia. Consultă medicul dacă ritmul cardiac în repaus este în mod constant mai mare de 100 de bătăi pe minut (tahicardie) sau dacă nu ești un atlet antrenat și ritmul cardiac de repaus este mai mic de 60 de bătăi pe minut (bradicardie), în special dacă ai alte semne sau simptome, cum ar fi leșin, amețeli sau dificultăți de respirație. (2)

bradicardia

O frecvență cardiacă lentă poate fi un semn de boală, cum ar fi:

atac de cord sau alte afecțiuni cardiace (cum ar fi „sindromul sinusal bolnav”).
anumite infecții (inclusiv boala Lyme sau febra tifosului)
niveluri ridicate de potasiu în sânge (hiperkaliemie)
o glandă tiroidă subactivă.

Tahidicardia

Boli asociate cu o frecvență cardiacă ridicată includ:

majoritatea infecțiilor și cauzele febrei.
probleme cardiace, cum ar fi cardiomiopatia (în care funcția de pompare a inimii este redusă), fibrilația atrială sau tahicardia ventriculară.
anumite medicamente (cum ar fi un EpiPen).
concentrații scăzute de potasiu în sânge (hipokaliemie).
o glandă tiroidă hiperactivă sau prea multe medicamente tiroidiene.
anemie.
astm sau alte probleme de respirație. (3)

Frecvența cardiacă normală depinde de nodulul sinoatrial și echilibrul simpatic-parasimpatic.

Nodul sinoatrial

Este un grup de celule situate în peretele atriului drept al inimii. Aceste celule au capacitatea de a produce spontan un impuls electric, care se deplasează prin inimă prin intermediul sistemului de conducție electrică, determinând-o să se contracteze.

Într-o inimă sănătoasă, nodul sinoatrial produce în mod continuu impulsuri, stabilind ritmul inimii și fiind cunoscut ca stimulatorul cardiac natural al inimii.

Echilibrul simpatic-parasimpatic

Ritmul cardiac este controlat de cele două ramuri ale sistemului nervos autonom. Sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic.

Sistemul nervos simpatic eliberează hormonii (catecholaminele - epinefrina și norepinefrina) pentru a accelera ritmul cardiac. Sistemul nervos parasimpatic eliberează hormonul acetilcolină pentru a încetini ritmul cardiac.

Factori precum stresul, cofeina și entuziasmul pot accelera temporar ritmul cardiac, în timp ce meditația sau respirația lentă, adâncă poate ajuta la încetinirea ritmului cardiac. (4)

Care este speranța de viață in funcție de frecvența cardiacă?

În multe studii epidemiologice, mortalitatea care apare din caze cardiovasculare la persoanele sănătoase a fost direct legată de ritmul cardiac.

De exemplu, într-un studiu desfășurat pe o durată de 23 de ani, la care a participat 5.713 bărbați asimptomatici (vârsta 32-42 ani) fără dovezi clinice ale bolilor cardiovasculare subiacente, riscul decesului subit de infarct miocardic a fost mai mare la subiecții cu o frecvență cardiacă de repaus >75 bpm decât în rândul celor cu o frecvență cardiacă redusă. (5)

Într-un studiu mai recent, 2.978 subiecți, fără boli cardiovasculare cunoscute sau diabet zaharat au fost urmăriți timp de 16 ani. Din nou, frecvența cardiacă a fost direct asociată cu mortalitatea, începând cu rate mai mari de 55 bpm. (6)

Altă echipă de cercetare a folosit datele privind ritmul cardiac și tensiunea arterială adunate de la inducțiile militare suedeze din 1969 până în 2010 și le-au raportat la informații din registrele medicale detaliate ale țării până la sfârșitul anului 2013. Studiul a inclus 1.794.361 bărbați.

Ratele ridicate de bătăi ale inimii - peste 82 de bătăi pe minut - au fost asociate cu risc crescut de tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare de anxietate si schizofrenie. (7)

Sfaturi pentru măsurarea ritmului cardiac de odihnă

Nu-ți măsura ritmul cardiac în decurs de una până la două ore după exerciții fizice sau un eveniment stresant. Ritmul cardiac poate rămâne ridicat după activități intense.
Așteptă cel puțin o oră după ce ai consumat cofeină, care poate provoca palpitații ale inimii și poate crește frecvența cardiacă.
American Heart Association recomandă verificarea ritmului cardiac de repaus dimineața, înainte de a te ridica din pat.

Data actualizare: 18-10-2018 | creare: 18-10-2018 | Vizite: 5174

Bibliografie

1. All About Heart Rate (Pulse). Url: https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/the-facts-about-high-blood-pressure/all-about-heart-rate-pulse
2. What's a normal resting heart rate?. Url: https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/fitness/expert-answers/heart-rate/faq-20057979
3. How’s your heart rate and why it matters? Url: https://www.health.harvard.edu/heart-health/hows-your-heart-rate-and-why-it-matters
4. Heart Rate. Url; https://www.ucdmc.ucdavis.edu/sportsmedicine/resources/heart_rate_description.html
5. Heart-rate profile during exercise as a predictor of sudden death.. Url: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15888695
6. Elevated resting heart rate, physical fitness and all-cause mortality: a 16-year follow-up in the Copenhagen Male Study. Url: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23595657
7Association of Resting Heart Rate and Blood Pressure in Late Adolescence With Subsequent Mental Disorders. Url: https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2569454

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Cum te afectează tensiunea mare pe termen lung (dacă nu o controlezi)

Hipertensiunea arterială reprezintă creşterea presiunii cu care sângele circulă la nivelul vaselor de sânge, ...

Tensiunea mică / scăzută (hipotensiunea) - cauze, manifestări, riscuri, tratament, sfaturi utile

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de coloana de sânge asupra peretelui vascular, în timp ce ...

Despre EKG (electrocardiograma, ECG) - ce ne poate arăta și când este indicat să o facem

Electrocardiograma reprezintă o procedură neinvazivă, simplă, ce realizează o înregistrare electrică a func�...

Palpitații - când ar trebui să-ți faci griji?
Durerile în piept - sunt dureri de inimă sau nu? (cum faci diferența)
Arterele carotide îngroșate - explicații
De ce am mâinile și picioarele reci tot timpul?

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Sindromul de sinus bolnav

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Pulsul

Pulsul reprezinta numarul de batai ale inimii, pe durata unui minut sau, altfel spus, numarul de contractii realiza...

Măsurarea pulsului

Pulsul este expansiunea ritmică și contracția unei artere cauzată de impactul pompării sângelui de către ini...

Ritmul cardiac în timpul antrenamentelor fizice

Ritmul cardiac (pulsul) oferă o privire obiectivă a intensității antrenamentului. În general, cu cât ritmul c...

Acuratețea măsurătorilor frecvenței cardiace de către dispozitivele portabile variază în funcție de activitatea fizică, nu de culoarea pielii

Gravitate COVID - la ce saturație în oxigen mergem la spital?

Cum îți verifici pulsul și ce trebuie să știi despre puls și frecvența cardiacă

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum