Cât de important este somnul pentru metabolism și sănătatea ta

Un studiu recent publicat în Nature Medicine (2025) analizează datele a mii de persoane pentru a descoperi conexiunile dintre somn și principalele sisteme fiziologice ale corpului. Cercetătorii au investigat legătura dintre somn și sănătatea cardiovasculară, metabolism, bunăstarea mentală și alte aspecte ale sănătății, oferind noi perspective asupra efectelor extinse ale somnului asupra organismului.

Contextul studiului

Datele obținute din testele de somn s-au dovedit a fi mai eficiente decât indicatorii tradiționali de sănătate. Studiul a descoperit că trăsăturile legate de somn sunt predictoare mai puternice ale lipidelor sanguine, rezistenței la insulină și markerilor cardiovasculare decât vârsta, indicele de masă corporală (IMC) sau chiar țesutul adipos visceral (VAT), schimbând astfel modul în care evaluăm riscurile de sănătate metabolică.

Somnul este un proces biologic esențial care susține funcția cognitivă, răspunsul imunitar și reglarea metabolismului. Deși cercetătorii au înțeles de mult timp consecințele lipsei de somn, conexiunile mai largi dintre caracteristicile somnului și multiplele sisteme fiziologice rămân în mare parte neexplorate.

Studiile anterioare s-au concentrat pe tulburările de somn, cum ar fi insomnia și apneea obstructivă în somn, și le-au asociat cu boli cardiovasculare, obezitate și diabet. Totuși, aceste studii se bazează în mare parte pe date auto-raportate sau pe măsurători limitate ale somnului obiective.

Studiul actual

Cercetătorii au analizat datele a 6.366 de persoane (3.043 bărbați și 3.323 femei) cu vârste între 40 și 75 de ani, care au participat la proiectul Human Phenotype Project (HPP), o cohortă predominant din persoane sănătoase de origine evreiască (Ashkenazi).

Datele au inclus 16.812 nopți de somn înregistrate folosind teste de apnee în somn la domiciliu, care au măsurat parametri precum tiparele respiratorii, pozițiile de somn, stadiile de somn și saturația de oxigen. De asemenea, variabilitatea ritmului cardiac (PRV) a fost măsurată ca indicator al fluctuațiilor ritmului cardiac în timpul somnului.

Studiul a integrat date din 16 alte sisteme fiziologice, inclusiv sănătatea cardiovasculară, metabolismul, sănătatea mentală, microbiomul intestinal și funcția imunitară, pentru a examina cum caracteristicile somnului interacționează cu sănătatea generală.

Descoperiri

Microbiomul intestinal joacă un rol surprinzător în sănătatea somnului:

La femei, microbiomul intestinal și dieta au fost mai predictivi pentru simptomele de apnee în somn decât IMC și VAT, subliniind legătura critică dar neexplorată dintre sănătatea intestinului și tulburările de somn.

Somnul și riscurile pentru sănătate:

Cercetările au arătat că un somn de calitate slabă, inclusiv un somn profund redus, creșterea întreruperilor nocturne și eficiența scăzută a somnului, este asociat cu riscuri mai mari pentru boli cardiovasculare, tulburări metabolice și probleme de sănătate mentală.

Diferențe de sex:

Bărbații au arătat o corelație mai puternică între severitatea apneei în somn și bolile cardiovasculare, în timp ce femeile au prezentat o legătură pronunțată între tulburările de somn și osteoporoză, mai ales după menopauză, din cauza scăderii nivelurilor de estrogen.

Grăsimea viscerală ca predictor al severității apneei în somn:

S-a descoperit că țesutul adipos visceral a fost cel mai puternic predictor al severității apneei în somn, depășind factorii de risc tradiționali, cum ar fi IMC și vârsta.

Interacțiunea cu comportamentele zilnice:

Obiceiurile zilnice, cum ar fi vizionarea televizorului și fumatul, au avut corelații mai puternice cu severitatea apneei în somn decât somnolența auto-raportată, sugerând că obiceiurile de viață ar putea fi factori ascunși care perturbă somnul.

Concluzii

Studiul subliniază impactul vast pe care somnul îl are asupra mai multor sisteme ale corpului, consolidând necesitatea unei conștientizări mai bune a sănătății somnului. Prin integrarea monitorizării somnului cu profiluri fiziologice multi-omic, cercetătorii au oferit un ghid pentru viitoarele studii care să exploreze relațiile cauzale dintre somn și boli.

De asemenea, studiul a subliniat potențialul intervențiilor bazate pe somn în prevenirea condițiilor cronice. Totuși, cercetarea a avut câteva limitări, inclusiv posibila biasă de selecție din cauza compoziției demografice a coortei (persoane sănătoase și educate dintr-o anumită etnie) și lipsa unor evaluări ale funcției respiratorii (cum ar fi spirometria), care ar fi putut oferi o imagine mai completă a sănătății respiratorii.