Care sunt valorile normale pentru colesterol dacă am diabet?

Controlul presiunii arteriale și al fracțiilor lipidice, în mod particular al LDL-colesterolului, alături de glicemie sunt componente esențiale în prevenția complicațiilor la pacienții cu diabet zaharat.

Află din articol care sunt valorile normale pentru colesterolul total și fracțiile de colesterol relevante pentru prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice la persoanele care suferă de diabet.

Colesterolul total

În funcție de valoarea colesterolului total se vor recomanda strategii pentru normalizarea profilului lipidic, până la atingerea țintei terapeutice situată sub 200 mg/dL.

LDL-colesterolul

Între LDL-colesterol și riscul cardiovascular, la pacienții cu diabet în special, a fost stabilită o asociere foarte puternică, scăderea valorilor plasmatice ale LDL-colesterolului determinând o reducere proporțională a evenimentelor cardiovasculare. Astfel, controlul dislipidemiei constituie o prioritate în managementul pacienților cu diabet zaharat.

Recomandările actuale privind reducerea LDL-colesterolului în vederea regresiei procesului aterosclerotic și al reducerii riscului cardiovascular la pacienții cu diabet sunt după cum urmează:

La pacienții cu risc cardiovascular extrem [boală aterosclerotică cardiovasculară progresivă, inclusiv angină pectorală instabilă, la valori ale LDL-colesterolului sub 70 mg/dL, și care asociază și alți factori de risc majori] se urmărește reducerea LDL-colesterolului sub 55 mg/dL. (1)

La pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt se urmărește reducerea LDL-colesterolului < 70 mg/dL sau diminuarea cu cel puțin 50% dacă valorile bazale sunt între 70 și 135 mg/dL.

La pacienții cu risc cardiovascular înalt se urmărește reducerea LDL-colesterolului < 100 mg/dL sau diminuarea cu cel puțin 50% dacă valorile bazale sunt între 100 și 200 mg/dL.

La pacienții fără factori de risc independenți care urmează tratament cu statine țintele terapeutice situate sub valoarea de 115 mg/dL sunt considerate rezonabile. (2), (3)

Recomandările privind managementul lipidelor sunt stratificate în funcție de severitatea riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică la pacienții cu istoric medical de boli cardiovasculare, accident cerebrovascular și/sau boală arterială periferică, respectiv la cei fără patologii aterosclerotice declarate, dar cu valori ale LDL colesterolului între 70-189 mg/dL [risc foarte înalt]. (4)

Printre factorii de risc independenți MAJORI pentru boli cardiovasculare aterosclerotice pe lângă valorile crescute ale LDL-colesterolului se numără:

• vârsta înaintată
• valori crescute ale colesterolului total
• valori crescute ale non-HDL colesterolului
• consumul de tutun
• hipertensiunea arterială [valorile presiunii arteriale ≥140/90 mm Hg sau tratament antihipertensiv]
• valori scăzute ale HDL-colesterolului [ HDL-colesterol <40 mg/dL ]
• la bărbați, istoric familial de boli coronariene premature la rude de gradul I înainte de 55 ani
• la femei, istoric familial de boli coronariene premature la rude de gradul I înainte de 65 ani
• boală cronică renală stadiul 3/4
• calcificări la nivelul arterelor coronariene la bărbați ≥45
• calcificări la nivelul arterelor coronariene la femei ≥55. (1)

Factorii ADIȚIONALI de risc pentru boli cardiovasculare aterosclerotice sunt:

• obezitatea [obezitatea abdominală în particular]
• istoricul familial de hiperlipidemie
• valori crescute ale LDL-colesterolului cu particule mici și dense
• valori crescute ale Apo B plasmatic
• hipertrigliceridemie a jeun/post-prandială
• sindromul ovarului polichistic
• triada dislipidemică [hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut, valori crescute ale LDL-colesterolului cu particule mici și dense]. (1)

Printre factorii de risc mai puțin tradiționali, dar care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice se numără:

• valori crescute ale lipoproteinei A
• status hipercoagulant
• valori crescute ale markerilor de inflamație
• valori crescute ale homocisteinei
• valori crescute ale acidului uric. (1)

Află din articol cum îți poți aprecia riscul cardiovascular. 

HDL-colesterol

În cazurile izolate de dislipidemie cu valori scăzute ale HDL-colesterolului, dar cu valori normale pentru pacientul cu diabet ale LDL-colesterolului și ale trigliceridelor plasmatice, se recomandă optimizarea stilului de viață și la nevoie intervenția farmacologică în vederea normalizării HDL-colesterolului la valori  > 40 mg/dL.

Trigliceridele

Reducerea LDL-colesterolului constituie principalul obiectiv al modificării terapeutice a stilului de viață și al terapiei farmacologice atunci când valorile trigliceridelor plasmatice nu depășesc 400 mg/dL.

În funcție de valoarea trigliceridelor se vor recomanda strategii pentru normalizarea profilului lipidic, până la atingerea țintei terapeutice situată sub 150 mg/dL.

Apolipoproteina B (Apo B)

Trebuie avut în vedere faptul că LDL-colesterolul nu este singurul predictor al evenimentelor cardiovasculare și al progresiei bolii aterosclerotice. De asemenea, nu este singurul factor cauzal al aterosclerozei, ci doar unul dintre mulții factori care trebuie controlați și atent monitorizați.

Apolipoproteina B plasmatică apreciază numărul total de particule aterogene din plasmă și are valoare estimativă superioară LDL-colesterolului în ceea ce privește riscul cardiovascular asociat dislipidemiilor și evaluarea eficienței terapiei farmacologice cu afenți pentru scăderea LDL-colesterolului.

Deoarece Apo B se corelează mai bine cu severitatea și extinderea afectării cardiovasculare, țintele terapeutice în vederea normalizării valorilor apolipoproteinei B la pacienții cu diabet și risc cardiovascular înalt și foarte înalt sunt 90 mg/dL, respectiv 80 mg dL. (1), (5)

Strategii pentru controlul dislipidemiei

Medicamente recomandate pentru managementul dislipidemiei

Statinele. Terapia cu statine este recomandată ca primă linie de tratament pentru atingerea țintelor terapeutice ale LDL-colesterolului. Potrivit datelor rezultate în urma trial-urilor clinice, creșterile ușoare ale glicemiei aociate terapiei cu statine nu depășesc beneficiile tratamentului cu statine la pacienții cu diabet în vederea reducerii riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice. (1), (6)

Fibrații. Fibrații se recomandă pentru tratarea hipertrigliceridemiei severe – valori ale trigliceridelor plasmatice > 500 mg/dL. De asemenea, pot fi utilizați pentru prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare aterosclerotice atunci când valorile trigliceridelor depășesc 200 mg/dL și cele ale HDL-colesterolului sunt mai mici de 40 mg/dL. (1)

Acizii grași Omega-3. Prescrierea a 2 până la 4 g/zi de acizi grași polinesaturați Omega-3 ar putea fi luată în considerarea ca adjuvant în terapia hipertrigliceridemiei severe. FDA (U.S. Food and Drug Administration) nu a aprobat însă utilizarea suplimentelor dieteice cu acizi grași Omega-3 pentru tratamentul hipertrigliceridemiei. (1)

Suplimentele cu acizi grași Omega-3 și reducerea riscului cardiovascular 

Niacina.Terapia cu niacină este adjuvantă la pacienții ce beneficiază de tratament intensiv cu statine pentru a obține un control mi eficient al valorilor LDL-colesterolului. (1)

Blocanții acizilor biliari. Sechestranții acizilor biliari ar putea fi folosiți pentru reducerea LDL-colesterolului și a apolipoproteinei B. De asemenea, poate contribui la creșterea HDL-colesterolului, dar șia ttrigliceridelor. (1)

Inhibitori ai absorbției colesterolului. Ezetimib poate fi utilizat în monoterapie pentru reducerea LDL-colesterolului și a Apo B, în special la pacienții care nu tolerează terapia cu statine sau poate fi folosit în asociere cu statinele pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice. (1), (6)

Inhibitorii de PCSK9. Asocierea statinelor cu inhibitorii de PCSK9 ar putea fi benefică la pacienții cu hipercolesterolemie familială sau la cei care nu răspund la tratamentul convențional, respectiv nu tolerează dozele terapeutice eficiente de statine. (1), (6)

Citiți mai multe despre dislipidemie și tratamentul indicat în articol. 

Terapia pentru modificarea stilului de viață: nutriție, control ponderal și mișcare

Strategiile pentru optimizarea stilului de viață se asociază terapiei farmacologice hipolipemiante indiferent de nivelul de risc cardiovascular. Aceasta vizează:

• scăderea în greutate unde este cazul, realizată progresiv aplicând principii de alimenție sănătoasă restricției calorice,
• reducerea aportului de grăsimi saturate, a grăsimilor trans și a excesului de colesterol alimentar,
• creșterea aportului dietetic de acizi grași polinesaturați Omega-3,
• creșterea aportului de fibre solubile din dietă și a stabolilor/sterolilor din plante,
• creșterea gradului de activitate fizică zilnică,
• întreruperea fumatului,
• controlul presiunii arteriale și monitorizarea constantă a glicemiei. (6)