Care este primul: rezistența la insulină sau nivelurile ridicate de insulină?
Autor: Teodorescu Mihai
Acizii grași liberi (FFA) din sânge declanșează eliberarea insulinei chiar și la un nivel normal al zahărului din sânge, fără o rezistență evidentă necompensată la insulină în celulele adipoase, indică un nou studiu.
În plus, cercetătorii demonstrează legătura cu obezitatea: cantitatea de FFA depinde în mare măsură de câte kilograme în plus de țesut adipos are o persoană, dar și de modul în care corpul se adaptează la adipozitatea crescută. Rezultate studiului ar putea schimba viziunea oamenilor cu privire la modul în care apare diabetul de tip 2.
La nivel mondial, sunt în curs cercetări ample pentru a clarifica exact ce se întâmplă în organism pe măsură ce diabetul de tip 2 progresează și de ce obezitatea este un factor de risc atât de mare pentru boală. De aproape 50 de ani, cercetătorii au încercat să afle cine este primul, rezistența la insulină sau niveluri crescute de insulină. Ipoteza dominantă spune că pancreasul își intensifică producția de insulină, deoarece celulele au devenit deja rezistente la insulină, iar glicemia crește.
Cu toate acestea, rezultatele studiului actual, realizat de cercetători de la Universitatea din Goteborg și publicat în revista EBioMedicine, susțin ideea opusă: aceea că insulina este cea care crește mai întâi. Studiul indică faptul că nivelurile ridicate de FFA în sânge după repede peste noapte cresc producția de insulină dimineața. FFA au făcut mult timp parte din ecuația principală de cercetare pentru diabetul de tip 2, dar se propune acum că au și un alt rol: în progresia bolii. Pentru studiu, cercetătorii au comparat metabolismul în țesutul adipos (depozitarea grăsimilor) între 27 de subiecți selectați cu atenție (nouă cu greutate normală, nouă cu obezitate și zahăr din sânge normal și nouă atât cu obezitate, cât și cu diabet de tip 2 progresat). Timp de câteva zile, subiecții au fost supuși unor examinări extinse în care au fost prelevate probe în condiții diferite. Cercetătorii au analizat metabolismul și expresia genelor în grăsimea subcutanată a participanților și nivelurile de zahăr din sânge, insulină și FFA din sângele lor.
„Interesant este faptul că nondiabeticii cu obezitate au avut niveluri ridicate atât de acizi grași liberi, cât și de insulină în sânge, iar aceste niveluri au fost similare sau mai mari decât nivelurile pe care le-am putut măsura în sânge de la participanții cu obezitate și diabet de tip 2”, spune unul dintre autorii studiului, Emanuel Fryk, medic rezident specializat în medicină generală și doctorand la Academia Sahlgrenska, Universitatea din Göteborg.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum