Carbohidrații și riscul de gută: ce tipuri sunt protectoare și ce tipuri trebuie evitate

Un studiu recent publicat în jurnalul Nutrients a evaluat relația dintre consumul de carbohidrați și riscul de dezvoltare a gutei. De asemenea, cercetătorii au investigat modul în care interacțiunile dintre consumul de carbohidrați și vulnerabilitatea genetică influențează riscul de gută și au explorat biomarkerii care ar putea media această asociere.

Contextul bolii gutei și rolul dietei

Guta este o formă inflamatorie de artrită caracterizată prin niveluri crescute de acid uric în ser și depunerea cristalelor de urat monosodic în articulații. Această afecțiune este asociată cu boli cronice precum bolile cardiovasculare, tromboembolismul venos și sindromul metabolic. Dieta joacă un rol crucial în etiologia gutei.

Programele de pierdere în greutate care implică diete cu un conținut scăzut de carbohidrați pot reduce nivelurile de urat, deși relația dintre consumul de carbohidrați și riscul de gută rămâne incertă. Studiile sugerează că anumite tipuri de carbohidrați, cum ar fi fructoza, sucurile de fructe și băuturile îndulcite cu zahăr, pot crește riscul de gută. Rolul variabilelor alimentare și genetice în riscul de gută nu a fost pe deplin înțeles, iar studiile prospective indică un impact aditiv considerabil între obiceiurile alimentare deficitare și susceptibilitatea genetică la gută.

Descrierea studiului

În acest studiu, cercetătorii au investigat influențele cantității, tipului și sursei de carbohidrați combinate cu vulnerabilitatea genetică individuală asupra riscului de dezvoltare a gutei. Ei au analizat, de asemenea, biomarkeri din urină și ser care ar putea media asocierea dintre consumul de carbohidrați și riscul de gută.

Studiul a inclus 187.387 de participanți din cadrul UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, care au completat una sau mai multe evaluări dietetice. Participanții cu gută, rude genetice sau date incomplete privind covariatele, evaluările dietetice și biomarkeri au fost excluși. De asemenea, au fost colectate probe de ser și urină și au fost obținute date despre obiceiurile alimentare prin intermediul unui instrument online de evaluare dietetică pe 24 de ore.

Tipurile de carbohidrați analizate au inclus amidon, fibre și zaharuri totale, împărțite în zaharuri libere și zaharuri adăugate. Guta a fost identificată folosind codurile ICD-9 și ICD-10. Cercetătorii au calculat scoruri de risc genetic pentru gută (GRS) folosind 33 de loci de susceptibilitate genetică cu semnificație statistică. Modelele de regresie Cox au estimat raporturile de hazard (HR) pentru relațiile dintre consumul de carbohidrați și riscul de dezvoltare a gutei, iar splinele cubice restricționate au evaluat asocierile doză-răspuns.

Rezultatele studiului

Dintre participanți, cei cu cel mai mare consum de carbohidrați au fost mai activi fizic, nefumători și consumatori moderați de alcool, având totodată un consum caloric mai mare și un venit mai mic. Studiul a relevat o asociere inversă între consumul total de carbohidrați și riscul de gută (HR, 0,7), precum și pentru zaharuri neadăugate, fibre, amidon total, amidon rafinat și amidon din cereale integrale, cu valori HR de 0,9, 0,7, 0,7, 0,9 și, respectiv, 0,7. În contrast, zaharurile libere au fost asociate cu un risc crescut de gută (HR, 1,2).

Analizele de sensibilitate au confirmat rezultatele inițiale, iar nivelurile serice de urat au mediat semnificativ asocierile dintre consumul de carbohidrați și riscul de gută. Participanții cu scoruri genetice scăzute și un consum ridicat de carbohidrați, zaharuri și fibre au prezentat cel mai mic risc de dezvoltare a gutei, în timp ce cei cu un consum ridicat de zaharuri adăugate și un scor genetic ridicat au avut cel mai mare risc.

Concluzii

Studiul a demonstrat că un consum crescut de carbohidrați poate proteja împotriva gutei, în timp ce zaharurile libere au efectul opus. Pentru a reduce riscul de gută, este recomandat să se consume alimente bogate în carbohidrați benefici și să se evite zaharurile adăugate. Măsuri de gestionare stratificată ar trebui aplicate, în special pentru indivizii cu o susceptibilitate genetică ridicată.

Abordarea completă care include creșterea consumului de carbohidrați, consumul de alimente de origine vegetală și menținerea unor stiluri de viață sănătoase, cum ar fi consumul moderat de alcool, evitarea fumatului și exercițiile fizice regulate, ar putea contribui la reducerea poverii gutei asupra societății.

Informații suplimentare despre gută

Guta este o afecțiune inflamatorie cauzată de acumularea de cristale de urat monosodic în articulații, ceea ce duce la dureri intense și umflături. Aceasta este adesea asociată cu niveluri ridicate de acid uric în sânge, care pot fi influențate de factori genetici și de dietă. Gestionarea dietei, inclusiv reducerea consumului de alcool și zaharuri, este esențială pentru prevenirea și gestionarea gutei.