Bunăstarea mintală este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă

Cercetătorii au explorat efectele cauzale ale stării de bine mintale asupra fenotipurilor de îmbătrânire independent de genetică. Aceștia au evaluat asocierile cauzale între trăsăturile de bine mintal și fenotipurile de îmbătrânire, investigând, de asemenea, medierea potențială a acestor efecte de variabile independente de statutul socio-economic.
Studiul publicat în revista Nature Human Behavior a folosit date de la studii de asociere la nivel genomic provenite de la persoane de descendență europeană. Ei au evaluat trăsături de bine mintal, cum ar fi satisfacția în viață, nevroza, simptomele depresive și afectul pozitiv, împreună cu indicatori de statut socio-economic precum educația, ocupația și venitul.

Analizele de regresie a scorurilor de dezechilibru de legătură și randomizare mendeliană univariabilă și multivariabilă au fost utilizate pentru a evalua legăturile genetice și efectele cauzale ale acestor trăsături asupra fenotipurilor de îmbătrânire, inclusiv sănătatea autoevaluată, reziliența, longevitatea, durata de viață sănătoasă și longevitatea părinților.

Rezultatele au indicat corelații genetice între toate trăsăturile de bine mintal și fenotipurile de îmbătrânire, cu excepția longevității. S-a observat că spectrul de bine mintal este asociat pozitiv cu un fenotip de îmbătrânire independent genetic îmbunătățit. În particular, afectul pozitiv și satisfacția în viață au fost asociate pozitiv cu fenotipurile de îmbătrânire, în timp ce simptomele depresive și nevroza au avut asocieri inverse. De asemenea, indicatorii de statut socio-economic au fost corelați și cauzal asociați cu o stare de bine mintală îmbunătățită.

Dintre cei 106 mediatori candidați evaluați, 33 au îndeplinit criteriile de selecție și au fost inclusi în analiză. Factori precum vârsta la care s-a început fumatul, consumul de brânză, masa musculară apendiculară, performanța cognitivă, colesterolul HDL și consumul de fructe proaspete au fost asociați cu un fenotip de îmbătrânire independent genetic mai bun. Boli ca insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și boala coronariană au avut cele mai mari dimensiuni ale efectului asupra fenotipului de îmbătrânire independent genetic.

În concluzie, studiul a demonstrat că starea de bine mintală are efecte cauzale asupra fenotipurilor de îmbătrânire, efecte care sunt parțial independente de statutul socio-economic și mediate de factori de stil de viață, funcții fizice, boli și comportamente. Aceste descoperiri subliniază importanța prioritizării sănătății mintale în promovarea îmbătrânirii sănătoase.

sursa: News Medical